S T A T U T U L

 

MUNICIPIULUI TĪRGU MUREŞ

 

 

CAPITOLUL I

 

 DISPOZIŢII GENERALE

 

 

 

                   Art. 1. Municipiul Tīrgu Mureş, ca unitate administrativ teritorială, este persoană juridică cu deplină capacitate de exerciţiu, care posedă un patrimoniu format din domeniul public şi domeniul privat, exercitāndu-şi, īn condiţiile legii, autoritatea pe teritoriul stabilit de lege.

 

                        Art. 2. Īn conformitate cu prevederile art. 20, lit. b din Legea nr. 69/1991, privind administraţia publică locală, Consiliul local al municipiului Tīrgu Mureş, exprimāndu-şi dreptul la autonomie şi la exercitarea puterii locale, adoptă prezentul Statut.

 

CAPITOLUL II

 

 DATE GENERALE PRIVIND MUNICIPIUL TĪRGU MUREŞ

 

 

Art. 3. Aşezarea geografică a municipiului Tīrgu Mureş se regăseşte īn Anexa II a Statutului.

 

Art. 4. Delimitarea teritorială a municipiului Tīrgu Mureş:

Suprafaţa totală a municipiului                                 - 4.930 ha, din care:

-         4.780 ha pămānt

-            150 ha apă

din care:

                        - intravilan acoperit cu clădiri                      - 1.430 ha

                        din care:         - locuinţe                                -    580 ha

                                                - zone comerciale                 -      20 ha

                                                - zone industriale                   -    530 ha

                                                - instituţii                               -      70 ha

                                                - transporturi şi

                                                telecomunicaţii                     -    210 ha

                                                - alte terenuri                         -       20 ha

                                                - terenuri pentru distracţii    -       40 ha

 

- suprafeţe agricole                                                   - 1.804 ha, din care:

                        - arabil                                                            - 1.190 ha

                        - păşuni                                                           -    228 ha

                        - fāneţe                                                           -    281 ha

                        - vii, pepiniere viticole                                 -      28 ha

                        - livezi, pepiniere pomicole                         -      77 ha

- păduri şi terenuri īmpădurite                                  -    860 ha

- terenuri deschise                                                     -    340 ha

 

Clasificarea terenurilor după proprietăţi:

Administraţia centrală şi regională                          -      40 ha

Domeniul privat al municipiului                              - 1.110 ha

Domeniul public                                                        - 1.890 ha

Proprietăţi private                                                     - 1.870 ha

Diverse                                                                              20 ha

 

Art. 5.  Scurt istoric al oraşului – se regăseşte īn Anexa III a acestui Statut.

 

Art. 6. Populaţia municipiului pe baza recensămāntului din 7 ianuarie 1992 este de 164.445 de locuitori, din care:

-         femei                    - 84.950

-         bărbaţi                   - 79.495

Īn funcţie de etnie (naţionalitate)

- romāni                      - 75.851

- maghiari                   - 84.493

- rromi                                    -   3.259

- germani                    -      558

- evrei                         -      284

- alte naţionalităţi      -      284

Īn funcţie de religie:

- ortodoxă                  - 69.700

- reformată                 - 54.443

- romano-catolică      - 24.923

- greco-catolică         -   6.931

- unitariană                 -   4.546

- adventistă                 -   1.053

- penticostală             -      900

- evanghelică              -      562

- baptistă                     -      355

- mozaică                    -      154

- alte religii                -   2.878

 

Art. 7. Date privind condiţiile de viaţă a locuitorilor (conform recensămāntului din 1992):

Numărul total al gospodăriilor                                 - 55.665

din care           - gospodării cu o persoană               -   9.962

                             - gospodării cu 2 persoane               - 13.514

                                    - gospodării cu 3 persoane               - 14.061

                                    - gospodării cu 4 persoane               - 13.221

                                    - gospodării cu 5 persoane               -   3.404

                                    - gospodării cu 6 persoane sau mai multe   - 1.503

 

Număr mediu de persoane pe gospodărie                           - 2,9

Structura fondului de locuinţe:

                        - Numărul locuinţelor                                   -   57.282

                        - Numărul camerelor de locuit                    - 128.412

                        - Suprafaţa totală locuibilă                           - 1.899.990 mp

                        - Numărul mediu de camere pe o locuinţă  - 3,15

Suprafaţa medie locuibilă (mp) pe o

                        - locuinţă                    - 40,57

                        - cameră de locuit     - 12,89

                        - persoană                   - 11,61

Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate:

                        - locuinţe particulare                                    - 39.925

- locuinţe de stat                                            - 16.886

- locuinţe alte forme de proprietate            -      471

 

 

CAPITOLUL III

 

AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

 

Art. 8. Administraţia publică locală din Tīrgu Mureş se īntemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor īn probleme locale de interes deosebit.

Autonomia locală este administrativă şi se exercită numai īn cadrul legii.

 

Art. 9. Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală īn municipiul Tīrgu Mureş sunt: Consiliul local, ca autoritate deliberativă şi Primarul, ca autoritate executivă, aleşi īn condiţiile prevăzute de lege.

Consiliul local şi Primarul rezolvă treburile publice din municipiul Tīrgu Mureş īn condiţiile prevăzute de lege.

 

Art. 10. Autonomia locală priveşte atāt organizarea şi funcţionarea Consiliului local municipal Tīrgu Mureş, cāt şi gestionarea īn nume propriu şi sub propria responsabilitate a intereselor colectivităţii pe care o reprezintă şi a īntregului patrimoniu al acesteia, stabilite īn conformitate cu prevederile legale īn vigoare, prin colectivitate īnţelegāndu-se totalitatea cetăţenilor din Tīrgu Mureş.

Art. 11. Sediul Consiliului local municipal Tīrgu Mureş se află īn Piaţa Victoriei, nr. 3.

 

Art. 12.  Consiliul local municipal Tīrgu Mureş este compus din 25 de consilieri aleşi la alegerile din data de 4 iunie 2000 prin vot universal, egal, direct, secret, exprimat īn condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Componenţa Consiliului local al municipiului Tīrgu Mureş este cea din Anexa I a prezentului Statut.

 

Art. 13. Consiliul local al municipiului Tīrgu Mureş, īşi desfăşoară activitatea pe baza unui Regulament de Organizare şi Funcţionare propriu, aprobat prin Hotărārea Consiliului local municipal nr. 129/31 august 2000, şi care face parte integrantă din Statutul municipiului Tīrgu Mureş.

Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, cu respectarea legii, īn probleme de interes local, avānd următoarele atribuţii:

a)      alege, din rāndul consilierilor, viceprimarii;

b)                  aprobă statutul municipiului şi regulamentul de funcţionare a consiliului, pe baza statutului şi regulamentului – cadru orientativ, elaborate de Guvern;

c)                  aprobă studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-socială; de organizare şi amenajare a teritoriului;

d)                  aprobă, la propunerea Primarului, organigrama, numărul de personal din Aparatul propriu al Consiliului local şi din serviciile publice şi de deservire, precum şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al acestuia; aprobă organigramele şi numărul de personal de la regiile autonome  şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat subordonate Consiliului local municipal Tīrgu Mureş;

e)                  aprobă bugetul local, formarea, administrarea, īntrebuinţarea şi executarea acestuia; aprobă virările de credit şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă īmprumuturile şi contul de īncheiere a exerciţiului financiar;

f)                   stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, īn condiţiile legii;

g)                  administrează domeniul public şi privat al municipiului şi exercită drepturile prevăzute de lege cu privire la regiile autonome şi societăţile comerciale pe care le-a īnfiinţat;

h)                  poate īnfiinţa instituţii şi agenţi economici de interes local; hotărăşte asupra concesionării sau īnchirierii de bunuri sau de servicii publice de interes local, precum şi asupra participării, cu capital cu bunuri pentru realizarea de lucrări şi servicii de interes public local, īn condiţiile legii;

i)                   numeşte şi eliberează din funcţie, īn condiţiile legii, pe conducătorii agenţilor economici şi ai instituţiilor publice de interes local, care se află sub autoritatea sa;

j)                   urmăreşte, controlează şi analizează pe perioada existenţei lor, activitatea agenţilor economici şi a instituţiilor publice care se află sub autoritatea sa, primind trimestrial rapoartele acestora;

k)                  instituie norme specifice pentru instituţiile publice şi agenţii economici de interes local, care se află sub autoritatea sa, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege;

l)                   organizează servicii publice de gospodărie comunală, transport local, reţele edilitare şi altele, īn condiţii de eficienţă şi operativitate, şi asigură buna funcţionare a acestora;

m)               aprobă, īn condiţiile legii, planurile de organizare şi de dezvoltare urbanistică a municipiului, precum şi de amenajare a teritoriului şi măsurile necesare realizării acestora; aprobă, potrivit competenţelor legale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare realizării lor, la termen şi īn condiţii de calitate;

n)                  asigură īn cadrul competenţelor sale condiţiile necesare bunei funcţionări a instituţiilor locale de īnvăţămānt, sanitare, de cultură şi de tineret, de sub autoritatea sa, potrivit legii;

o)                 ia măsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber al cetăţenilor şi asigură desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;

p)                  acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului īnconjurător īn scopul creşterii calităţii vieţii, contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale;

q)                  contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială;

r)                   asigură libertatea comerţului şi a concurenţei loiale şi īncurajează libera iniţiativă, īn condiţiile legii;

s)                  īnfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;

t)                   asigură apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;

u)                  organizează tārguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi asigură buna funcţionare a acestora;

v)                  conferă persoanelor fizice romāne sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Tīrgu Mureş;

w)                hotărăşte, īn condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţii economici din ţară sau din străinătate, īn scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;

x)                  hotărăşte stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare şi īnfrăţire cu localităţi din străinătate;

y)                  sprijină activitatea cultelor religioase, īn condiţiile legii;

Īn deplină concordanţă cu principiul autonomiei locale şi cu acel principiu de a fi permis ceea ce nu este interzis, Consiliul local al municipiului Tīrgu Mureş exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege ori īn rezolvarea problemelor ce nu sunt date īn competenţa altor organe.

 

Art. 14. Mandatul Consiliului local este de 4 ani.

Consilierii īşi exercită mandatul de la data depunerii jurămāntului pānă la constituirea noului consiliu ales.

Consiliul legal constituit alege, prin vot deschis, cu majoritatea consilierilor prezenţi pentru durata unei şedinţe, un preşedinte.

 

Art. 15. Primarul şi serviciile locale ale administraţiei publice sunt obligate să pună la dispoziţia consilierilor, la cererea acestora, īn termen de cel mult 15 zile, informaţiile necesare īndeplinirii mandatului.

 

Art. 16. Consiliul local se īntruneşte īn şedinţă ordinară, lunar, la convocarea primarului.

El se poate īntruni īn şedinţă extraordinară, ori de cāte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului.

Convocarea Consiliului local se face cu cel puţin 5 zile īnaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile īnaintea şedinţelor extraordinare.

Īn caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor municipiului Tīrgu Mureş, convocarea se poate face de īndată, prin grija Primarului, prin curier sub semnătură privată.

Convocarea se face īn scris şi se consemnează īn procesul-verbal al şedinţei. Invitaţia la şedinţă va preciza ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării acesteia.

Ordinea de zi se aduce la cunoştinţa locuitorilor municipiului prin presa locală, prin toate mijloacele de publicitate īn limba romānă şi īn limba maghiară.

 

Art. 17. Şedinţele Consiliului local sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor īn funcţie.

Dacă la data convocată, din cauza absenţelor, şedinţa consiliului nu se poate constitui legal, īn termen de trei zile lucrătoare, Primarul va convoca din nou şedinţa, care va fi legal constituită īn prezenţa majorităţii consilierilor īn funcţie.

Prezenţa consilierilor la şedinţă este obligatorie. Īn cazul īn care un consilier absentează de două ori, fără motive temeinice, el poate fi sancţionat īn condiţiile Regulamentului Consiliului local.

Īn cazul īn care Consiliul local nu poate funcţiona datorită absenţei membrilor săi, după 3 convocări consecutive, se dizolvă de drept. Dizolvarea consiliului se comunică prefectului şi atrage organizarea de noi alegeri locale.

 

Art. 18. Şedinţele Consiliului, de regulă, sunt publice. Lucrările şedinţei şi actele Consiliului local municipal se desfăşoară, respectiv se redactează, īn limba oficială a statului.

La fiecare şedinţă se pot invita, fără drept de vot, prefectul sau subprefectul, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean, referentul ordinei de zi, dacă nu este invitat din oficiu. Se pot invita, de asemenea, cu drept de consultare, īn funcţie de tematica ordinei de zi, fără drept de vot, preşedintele judecătoriei municipale, conducătorii societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate consiliului, orice persoană fizică sau juridică, respectiv reprezentanţi ai acestora, interesaţi direct de ordinea de zi dezbătută.

Consilierii pot decide asupra desfăşurării şedinţei cu uşile īnchise, decizia luāndu-se cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, hotărānd totodată numele şi funcţia persoanei sau persoanelor cu drept de participare la şedinţa īnchisă.

 

Art. 19. Dezbaterile din şedinţele consiliului se consemnează īntr-un proces-verbal, care se semnează de preşedinte, de secretarul consiliului şi de cel puţin 3 consilieri, dintre cei care au luat cuvāntul la şedinţa respectivă, cu specificarea datei semnării.

Procesul-verbal trebuie să conţină numele consilierilor prezenţi, ordinea de zi, fondul dezbaterilor, cuvāntul fiecărui consilier, al invitaţiilor, hotărārile adoptate sau respinse. Īntocmirea procesului-verbal intră īn atribuţiile Secretarului Consiliului local.

Procesul-verbal se īntocmeşte pe baza stenogramei din şedinţă.

Desfăşurarea şedinţei se īnregistrează pe bandă audio, īn funcţie de posibilităţi. Stenogramele se păstrează pe toată perioada mandatului consiliului şi cel puţin 4 ani după expirarea mandatului Consiliului, iar īnregistrările se şterg numai după 3 luni de la semnarea procesului-verbal.

Procesul verbal se īntocmeşte īn forma finală īn 10 zile după şedinţa consiliului. Consilierii au dreptul să consulte procesul-verbal, să conteste conţinutul acestuia, să solicite īnregistrarea, respectiv redarea exactă a textului din şedinţa respectivă şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate.

 

Art. 20. Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de Consiliu la propunerea primarului. Preşedintele de şedinţă va acorda cuvāntul raportorului sau unui consilier pentru a răspunde īntr-o chestiune de ordin personal, care-l priveşte, sau īn probleme privitoare la Regulament. Preşedintele unei şedinţe poate cere īncheierea dezbaterii consilierilor prezenţi.

Consilierii īnscrişi la cuvānt, care nu au luat cuvāntul din cauza sistării discuţiilor, vo putea prezenta opiniile sau propunerile īn scris la secretariat, acestea se vor cuprinde īn procesul verbal al şedinţei.

Este interzisă proliferarea de insulte şi calomnii, atāt de către cel care are cuvāntul cāt şi de către cei din sala de şedinţă.

Se interzice dialogul dintre vorbitori şi persoanele aflate īn sală.

Īn cazul īn care desfăşurarea şedinţelor de consiliu este perturbată, preşedintele poate īntrerupe şedinţa şi dispune eliminarea din sală a persoanelor, altele decāt consilierii, care īmpiedică, īn orice mod, desfăşurarea normală a şedinţei de consiliu.

Īn cazul īn care ordinea de zi aprobată a unei şedinţe nu a fost epuizată, ea se suspendă, urmānd a fi continuată īn termen de 24 de ore, īn condiţii de constituire identice cu prima parte a sa.

Dreptul la iniţiativă, pentru proiectele de hotărāri, aparţine Primarului, Viceprimarilor şi consilierilor.

Iniţiativele individuale ale consilierilor, īn afara celor de urgenţă, se repartizează comisiei īn cauză, īn vederea pregătirii raportului. Consilierul poate prezenta iniţiativa direct şi comisiei de specialitate. Īn caz de neacceptare, consilierul are dreptul să se adreseze Consiliului, īn plen, īnştiinţānd, īn prealabil, comisia asupra intenţiei sale.

Proiectele de hotărāri trebuie īnsoţite de o expunere de motive, redactată īn forma prevăzută de lege, precum şi de anexele şi actele doveditoare.

Personalul de specialitate din cadrul primăriei are obligaţia de a pune la dispoziţia iniţiatorului, cu bună ştiinţă, toată legislaţia şi toate documentele necesare pentru formularea cāt mai corectă şi exactă a iniţiativei.

Proiectele de hotărāri se īnscriu īn ordinea de zi a şedinţelor prin menţionarea titlului şi iniţiatorului.

Ele se aduc la cunoştinţa consilierilor, prin grija secretariatului Consiliului local, cu cel puţin 3 zile lucrătoare īnainte de şedinţa īn care se dezbat.

Proiectele de hotărāri şi alte propuneri iniţiate de primar şi viceprimari, destinate dezbaterii īn Consiliul local, se transmit īn prealabil, spre dezbatere, comisiilor de specialitate ale Consiliului local. Īn cazul proiectelor de hotărāri iniţiate de consilieri, aceştia pot solicita din partea compartimentelor de specialitate ale serviciilor administraţiei publice locale şi unităţile subordonate acestora, īntocmirea unui referat de specialitate la tema respectivă.

Iniţiatorul proiectului sau propunerilor poate să retragă proiectul sau propunerile, pānă la īnscrierea acestora pe ordinea de zi.

Nu pot fi introduse pe ordinea de zi a unei şedinţe de consiliu proiecte de hotărāri care nu au fost discutate īn cadrul comisiilor de specialitate de care temă īn cauză aparţine, exceptānd materialele prezentate īn procedură de urgenţă, conform art. 49 al Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului local.

După examinarea proiectului sau propunerilor, comisia de specialitate a Consiliului local şi compartimentul de specialitate din cadrul serviciilor administraţiei publice, īntocmesc cāte un raport cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectelor sau propunerilor examinate. Rapoartele, īnsoţite de avizele necesare, se transmit Secretarului Consiliului local, care va lua măsurile corespunzătoare pentru asigurarea cunoaşterii lor de către primar, viceprimari şi consilieri.

Proiectele de hotărāri şi propunerile vizate şi īnsoţite de rapoartele serviciilor de specialitate, se supun dezbaterii şi votului Consiliului local īn şedinţa pe a cărei ordine de zi au fost introduse.

Proiectele de hotărāri se formulează clar, cu text inteligibil, concentrāndu-se asupra fondului problemei. Proiectul trebuie să conţină īn mod obligatoriu, numele responsabilului sau al responsabililor, respectiv termenele pentru aducere la īndeplinire a hotărārii. Dezbaterea proiectului de hotărāre, respectiv a propunerii, este precedată de către prezentarea de către iniţiator a expunerii de motive care a dus la promovarea proiectului, precum şi a raportului de specialitate, dacă este cazul. Raportul de specialitate este prezentat de către şeful serviciului respectiv.

Pentru dezbaterea generală a proiectului de hotărāre, preşedintele de şedinţă dă cuvāntul consilierilor, īn ordinea īnscrierii lor la cuvānt. Dezbaterile proiectelor de hotărāri şi a propunerilor sunt generale şi pe articole.

Consilierii, prin cuvāntul lor, pot să-şi exprime punctul de vedere şi să propună modificări. După īncheierea dezbaterilor, la iniţiativa preşedintelul de şedinţă, Consiliul local se pronunţă prin vot. Preşedintele este obligat de a acorda cuvāntul Secretarului Consiliului local, īnaintea votării, dacă acesta doreşte să facă observaţii privind legalitatea procedurii.

Problemele īnscrise īn ordinea de zi nu pot fi dezbătute dacă nu sunt īnsoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort din cadrul Consiliului local, vizat de comisia de specialitate, Secretarul Consiliului şi Primarul.

 

Art. 21. Votul consilierului este personal şi poate fi deschis sau secret.

Votul deschis se exprimă public, prin ridicarea māinii, apel nominal şi sistem electronic de vot..

Consiliul hotărăşte cu majoritatea simplă a celor prezenţi, la propunerea preşedintelui de şedinţă, ce modalitate de vot va folosi, cu excepţia cazurilor īn care, prin lege sau regulament, se stabileşte o anumită procedură de vot.

Hotărārile sau alte acte sau propuneri se adoptă cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, īn afară de cazurile prevăzute īn art. 28, al. 2 şi 3 din Legea nr. 69/1991, privind administraţia publică locală, republicată.

Hotărārile īn problemele enumerate la art. 20, lit. “x” din Legea nr. 69/1991, republicată, se vor adopta de asemenea cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului.

Pentru adoptarea hotărārilor este necesară prezenţa majorităţii consilierilor, cu excepţia cazurilor cānd se dezbat probleme nominalizate īn art. 28, al. 2 sau īn art. 20, lit “x” din Legea nr. 69/1991, republicată, pentru care se cere cvorumul de 2/3 pentru adoptarea hotărārilor.

Dacă īn sala de şedinţă nu sunt prezenţi, respectiv 2/3 din numărul consilierilor, preşedintele amānă votarea pānă la īntrunirea acestui număr.

Preşedintele de şedinţă supune la vot succesiv articolele din proiectul de hotărāre, cu modificările şi completările făcute, iar apoi hotărārea īn formă finală.

După constatarea rezultatului votării, preşedintele anunţă adoptarea, amānarea sau respingerea hotărārii.

Consilierul care este interesat personal īn problema dezbătută nu poate participa la vot. Neparticiparea la vot se decide de consiliu, la iniţiativa oricărui consilier, prin majoritatea a 2/3 din numărul consilierilor prezenţi.

Votarea prin apel nominal se face prin declaraţia fiecărui consilier, cu “pentru” sau “contra”, după ce preşedintele a explicat obiectul votării şi sensul cuvintelor folosite la vot. Secretarul consiliului dă citire numelui şi prenumelui consilierilui, fiecare consilier răspunde “pentru” sau “contra” şi semnează.

După terminarea apelului, se repetă numele şi prenumele consilierilor care nu au răspuns.

Īn timpul votării este interzisă argumentarea votului.

Īn cazul votării prin apel nominal, lista nominală se anexează procesului verbal şi va fi semnată de consilieri.

Īn cazul voturilor nenominale, la cererea expresă a consilierului, votul lui va fi consemnat nominal īn procesul verbal de şedinţă.

Pentru votul secret se folosesc buletine de vot. Buletinele de vot vor fi concepute astfel īncāt opţiunea “pentru” să fie exprimată prin semnul “X” īntr-un patrat, iar apoi se vor introduce īntr-o urnă. La numărul voturilor nu se iau īn calcul acele buletine de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea ori s-a completat greşit. Se va distribui un număr de buletine de vot egal cu numărul de consilieri prezenţi. Nu se pot lua hotărāri prin vot secret īn problemele īnscrise īn art. 28, alin. 2 şi 3 din Legea nr. 69/1991, republicată.

Hotărārile cu privire la persoane vor fi luate īntotdeauna prin vot secret, cu excepţia alegerii preşedintelui de şedinţă.

Īn caz de paritate de voturi, hotărārea nu se adoptă şi se reiau dezbaterile īn următoarea şedinţă. 

Proiectele de hotărāre sau propunerile respinse de Consiliu nu pot fi readuse īn discuţia acestuia īn cursul aceleaşi şedinţe, cu excepţia īncălcării Regulamentului privind procedura de vot sesizată de un consilier sau de Secretarul Consiliului local..

La adoptarea hotărārilor se vor respecta prevederile art. 29 şi 30 din Legea nr. 69/1991, republicată.

Hotărārile nu pot fi abrogate, retrase ori modificate īn şedinţa īn care au fost adoptate.

Iniţierea modificărilor se face la proxima şedinţă cu iniţierea proiectelor de hotărāri, cu menţiunea că propunerea de modificare trebuie formulată astfel īncāt să reiasă clar care din articole se cer modificate.

 

Art. 22.  Procesul verbal al şedinţei Consiliului va avea ca anexă convocatorul, foaia de prezenţă, hotărārile votate, hotărārile luate prn vot secret şi lista nominală a votării prin apel nominal.

Hotărārile se vor transmite celor care răspund de executare sau sunt interesaţi īn executarea lor. Hotărārile care figurează textual īn procesul verbal se vor īnregistra īn felul următor:

HOTĂRĀREA nr. …. /(ziua, luna), …, 200__ a Consiliului local municipal Tīrgu Mureş.

Organele şi persoanele care răspund de executarea hotărārilor vor raporta aducerea la īndeplinire, la şedinţa care urmează imediat după expirarea termenului de realizare.

Secretarul Consiliului local asigură aducerea la cunoştinţă publică a hotărārilor şi dispoziţiilor de interes general prin afişe, presa locală şi radio teritorial īn limba romānă şi maghiară.

Īn cazul solicitării, secretarul eliberează extras sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, īn afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii.

 

Art. 23. Fiecare consilier poate adresa īntrebări Primarului, Viceprimarului, Secretarului Consiliului local, precum şi celorlalţi şefi ai serviciilor administraţiei publice locale, īn care solicită informaţii sau explicaţii din domeniul administraţiei publice locale.

Interpelarea se va depune, īn scris, la Secretarul Consiliului, cu 3 zile lucrătoare īnaintea şedinţei. Ea va conţine, obligatoriu, numele celui care o īnaintează şi subiectul concret al interpelării.

Cei īntrebaţi sunt obligaţi să răspundă la obiect īn timpul şedinţei sau, dacă aceasta nu este posibil, din lipsă de date, īn scris, īn termen de 10 zile de la data īnregistrării īntrebării.

Consiliul poate dispune efectuarea unei anchete, pe baza interpelării. Interpelatorul are dreptul de a face parte din comisia de anchetă.

Consilierii pot consulta acte sau dosare ale Consiliului local şi pot primi informaţii la sediul autorităţii publice locale, sau, după caz, ale serviciilor publice ale acestora.

Consilierii răspund solidar pentru activitatea Consiliului din care fac parte şi pentru hotărārile acestuia. De asemenea, fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfăşurată īn exercitarea mandatului.

 

Art. 24.  Consiliul local poate fi dizolvat īn următorul caz: dacă a adoptat hotărāri repetate care au fost anulate irevocabil de către instanţa de judecată īntrucāt au contravenit intereselor generale ale statului sau au īncălcat Constituţia şi legile ţării.

Dizolvarea Consiliului se face prin Hotărāre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului bazată pe hotărārile definitive ale instanţei de judecată. Hotărārea şi motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduce la cunoştinţa membrilor Consiliului local de către prefect īn termen de 5 zile de la publicarea acesteia īn M.O.

Hotărārea de dizolvare poate fi atacată īn termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţă, consilierilor, īn faţa instanţei de contencios administrativ. Īn acest caz, nu se mai efectuează procedura prealabilă cerută de lege, introducerea acţiunii suspendă executarea măsurii de dizolvare.

Pānă la alegerea noului Consiliu, Primarul va rezolva problemele curente ale municipiului.

 

Art. 25. Īn cazul īn care, după constituirea Consiliului local, numărul consilierilor s-a redus la sub jumătate şi nu s-a putut completa prin supleanţi pānă la 2/3, se organizează alegeri īn condiţiile prevăzute de art. 16, al. 2 din Legea nr. 69/1991, republicată, privind administraţia publică locală.

 

Art. 26. Īn exercitarea funcţiei, consilierii sunt īn serviciul colectivităţii locale, fiind ocrotiţi de lege. Numai la sesizarea motivată a instanţei de judecată sau a parchetului, prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din funcţie a consilierului īn cazul īn care acesta a fost trimis īn judecată pentru săvārşirea cu intenţie a unei fapte penale precum şi īn situaţia īn care s-a pus īn mişcare acţiunea penală, dacă s-a luat īmpotriva sa măsura arestării preventive.

Īmpotriva acestei măsuri, consilierul se poate adresa instanţei de judecată, īn termen de 10 zile de la luarea la cunoştinţă.

 

Art. 27. Īn cadrul Consiliului local funcţionează 5 comisii de specialitate, pe domenii de activitate, menite să dezbată īn prealabil proiectele de hotărāri, după cum urmează:

1.                  Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al municipiului;

2.                  Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului īnconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură;

3.         Comisia pentru comerţ, servicii publice şi relaţii cu cetăţenii;

4.                  Comisia pentru activităţi ştiinţifice, de īnvăţămānt, sănătate, cultură, sport şi de agrement;

5.                 Comisia pentru administraţie publică locală, protecţie socială, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor  şi a libertăţilor cetăţeneşti, probleme de minorităţi şi culte.

Atribuţiile şi domeniile de competenţă ale comisiilor pe domenii sunt cele din anexa nr. IV.

Modalitatea acestor atribuţii şi competenţe completate cu cele derivate din art. 20 al Legii nr. 69/1991, republicată, precum şi cele din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, determină de fapt atribuţiile şi domeniile de competenţă ale Consiliului local municipal Tīrgu Mureş.

Consiliul local al municipiului Tīrgu Mureş, īn exercitarea atribuţiilor ce-i revin, adoptă hotărāri cu un număr de voturi stabilit de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare.

Hotărārile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoştinţa publică, iar cele individuale de la data comunicării. Hotărārile se aduc la cunoştinţa cetăţenilor īn limba romānă şi īn limba maghiară.

 

Art. 28. Primarul, ca autoritate executivă, īndeplineşte atribuţiile stabilite de art. 44 din Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală, republicată, precum şi alte atribuţii prevăzute de lege sau cele derivate din sarcinile şi competenţele atribuite de Consiliul local municipal Tīrgu Mureş.

Primarul este şeful administraţiei publice locale īn relaţiile cu persoane fizice sau juridice din ţară, din străinătate, precum şi īn justiţie.

Īn exercitarea atribuţiilor sale Primarul emite dispoziţii. Acestea devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţa persoanelor interesate.

 

Art. 29. Īn municipiul Tīrgu Mureş se asigură obligatoriu următoarele servicii publice:

Prin S.C. SALUBRISERV S.A.:

- salubrizarea municipiului (īn caz de īnfiinţare a unor agenţi economici cu profil asemănător, activitatea se licitează parţial sau integral)

Prin S.C. TRANSPORT LOCAL S.A. (sprijinit financiar de Consiliul local municipal Tīrgu Mureş):

- transportul de persoane (īn comun) pe toată raza municipiului Tīrgu Mureş, liniile de transport avānd o lungime de 316,76 km la 01.04.1999. (Īn municipiu funcţionează şi alte societăţi comerciale, respectiv asociaţii familiale care se ocupă cu transportul īn comun intraurban).

Prin S.C. CITADIN S.A.:

- construirea, īntreţinerea şi repararea drumurilor publice şi a străzilor din municipiul Tīrgu Mureş (această activitate se licitează annual, existānd īn municipiu şi alţi agenţi economici de acelaşi profil S.C. SPID S.A., S.C. CORA S.A., S.C. TAROC S.R.L., S.C. ANCONA S.A.);

Prin Direcţia domeniului public şi privat al municipiului Tīrgu Mureş:

-         administrarea şi gospodărirea cimitirelor comunale;

-                      īntreţinerea parcurilor, zonelor verzi şi a terenurilor de joacă pentru copii, inclusiv producerea de décor floricol;

-                      curăţirea şi amenajarea monumentelor din municipiul Tīrgu Mureş;

-                      amenajarea şi exploatarea Grădinii Zoologice şi a zonelor de agrement din municipiul Tīrgu Mureş;

-                      administrarea, īntreţinerea şi exploatarea celorlalte bunuri din domeniul public şi privat al municipiului Tīrgu Mureş;

Prin Administraţia Pieţelor (subordonat Consiliului municipal Tīrgu Mureş)

- īntreţinerea şi administrarea pieţelor de zi şi de alt profil din municipiul Tīrgu Mureş;

Prin R.A. AQUASERV:

-         captarea, tratarea, transferul şi distribuţia apei potabile;

-         colectarea, transportul şi epurarea apei uzate.

Prin R.A. ENERGOMUR:

- producerea şi distribuţia agentului termic şi a apei menajere pentru nevoile populaţiei.

Prin S.C. LOCATIV S.A.:

-         administrarea fondului locativ de stat, construirea şi vānzarea de locuinţe.

 

CAPITOLUL IV

 

ĪNSEMNELE MUNICIPIULUI TĪRGU MUREŞ

 

Art. 30. Stemele şi sigiliile folosite īn decursul istoriei de localitatea Tīrgu Mureş sunt prezentate īn Anexa V.

Stema aprobată de Consiliul local municipal Tīrgu Mureş constă dintr-un braţ armurat ţinānd o sabie care străpunge un cap de urs; o balanţă īn colţul din stānga sus, cu o coroană murală cu 7 turnuri īn partea superioară, reprezentānd rangul de municipiu al localităţii.

Stema municipiului se va expune pe clădirea Primăriei şi se va folosi īn corespondenţa oficială a municipiului.

Stema se va include şi īn sigiliul municipiului Tīrgu Mureş.

Sigiliul municipiului Tīrgu Mureş se va aplica pe actele oficiale emise de Consiliul local, de Primarul municipiului şi de organele administraţiei locale.

Drapelul municipiului Tīrgu Mureş a fost aprobat de către Consiliul local municipal prin Hotărārea nr. 60/2000, conform Anexei VI.

Drapelul municipiului Tīrgu Mureş are menirea de a completa īnsemnele municipiului Tīrgu Mureş, alături de Stema municipiului Tīrgu Mureş, fiind expresie a unităţii locale c subliniază identitatea locuitorilor.

Forma drapelului este dreptunghiulară, fiind īmpărţită īn 3 părţi de-a lungul dreptunghiului avānd la bază franjuri aurii. Drapelul are două fāşii albastre, de o parte şi de alta, avānd lăţimea unei pătrimi din latura mică. Īn mijloc se află un cāmp alb īn care este plasată Stema municipiului, cu simbolurile heraldice actuale, īncadrată sus cu denumirea de Tīrgu Mureş, brodate cu fir auriu.

Stema cuprinsă īn drapel respectă īntru totul īnsemnele heraldice, braţ armat cu spadă şi turn crenelat argintiu, cap de urs natural, balanţă māner şi gardă, cu auriu.

Forma drapelului permite expunerea acestuia sub formă clasică (cu lance) sau atārnată de sus cu şnur.

 

CAPITOLUL V

 

Art. 31. Locuitorii municipiului Tīrgu Mureş au dreptul de a participa, prin modalităţile prevăzute de lege, la viaţa politică, economică, socială şi cultural-sportivă a municipiului.

 

Art. 32. Orice cetăţean al municipiului are dreptul de a se adresa cu petiţii Consiliului local municipal. Petiţiile se īnscriu īntr-un registru, primesc un număr, consemnāndu-se elementele principale cu privire la petent şi obiectul cererii.

Secretarul Consiliului local transmite petiţia autorităţii competente spre analiză şi soluţionare.

Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată īn termenul prevăzut de lege.

Semestrial Consiliul analizează modul de soluţionare a petiţiilor primite.

Consiliul va organiza o audiere publică, īn porbleme de interes general, īn perioada 1-20 decembrie, locul şi data exactă a acesteia se va aduce la cunoştinţa populaţiei, cu cel puţin 30 de zile īnainte, īn presa locală şi prin radio teritorial īn limba romānă şi limba maghiară.

La audierea publică vor participa, obligatoriu, consilierii, primarul, viceprimarii, secretarul, directorii şi şefii serviciilor administraţiei publice locale, directorii societăţilor comerciale, regiilor autonome şi instituţiilor subordonate consiliului, funcţionari desemnaţi de primar.

Īntrebările, plāngerile, sugestiile cetăţenilor, se vor depune īn scris la registratura consiliului, cu cel puţin 5 zile īnainte de audierea publică.

Răspunsurile date verbal, cu ocazia audierii, se vor trimite, īn scris, petiţionarului īn termen de 3-5 zile de la aceasta, urmānd ca primarul să informeze consiliul asupra modului de realizare a acestei obligaţii.

Īn urma propunerii de către primar asupra referendumului local, conform art. 44, lit. “c” din Legea nr. 69/1991, republicată, Consiliul local va adopta hotărārea īn prima sa şedinţă cu votul a 2/3 din numărul consilierilor prezenţi. Īn caz de acceptare, aceasta va conţine obiectul şi datele referendumului local.

Organizarea referendumului cade īn sarcina primarului şi se desfăşoară conform Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, modificată şi completată ulterior.

Consiliul este obligat să dezbată iniţiativele populaţiei locale, care sunt susţinute de cel puţin 8% din cetăţenii cu drept de vot ai municipiului.

Fiecare listă de semnături trebuie să conţină obiectul propus pentru iniţiativa populară, data semnării de către cetăţeni.

Semnăturile au o valabilitate de 60 de zile.

Iniţiatorul depune listele legalizate la Primar.

Dacă īn urma legalizării numărul semnăturilor nu īntruneşte baremele prevăzute de art. 102, Consiliul refuză prin hotărāre iniţiativa populară.

 

 

CAPITOLUL VI

 

Art. 33. Atribuirea şi schimbarea denumirii unor instituţii publice de interes local, a străzilor, pieţelor şi a altor obiective locale se poate face la propunerea Consiliului local, īn conformitate cu prevederile art.63, lit. “s” din Legea nr. 69/1991, republicată şi a art. 2 din Decretul-lege nr. 110/1990.

Hotătărārea privind propunerea de schimbare se ia de Consiliu īn urma dezbaterii īn comisia de specialitate.

La atribuirea şi schimbarea de denumiri se va ţine seama de tradiţii, de istoria localităţii, de acţiunile cetăţenilor, de perspectivele de dezvoltare, de realităţile trecutului, prezentului şi viitorului.

 

 Art. 34. Persoanele născute īn municipiul Tīrgu Mureş şi care la īmplinirea vārstei de 18 ani vor avea domiciliul īn Tīrgu Mureş, vor primi titlul şi certificatul de “Cetăţean al municipiului Tīrgu Mureş”, īn cadrul unei festivităţi care se organizează prin grija Primarului īn ajunul sărbătorilor de iarnă.

 

Art. 35. Consiliul local al municipiului Tīrgu Mureş poate conferi īn semn de cinstire titlul de “Cetăţean de Onoare al municipiului Tīrgu Mureş” unor personalităţi cu o contribuţie deosebită pe plan cultural, social, ştiinţific, economic sau politic, sau altor personalităţi importante pentru municipiu.

Īn vederea acordării titlului se īntruneşte o comisie formată din preşedinţii comisiilor de specialitate prezidată de primar, īn prezenţa Secretarului Consiliului local. Comisia īşi poate exercita dreptul īn prezenţa a 2/3 din membrii, hotărārile luāndu-se cu majoritatea simplă. Propunerile ce urmează a fi făcute īn faţa Consiliului local vor fi redactate īn scris şi semnate de către toţi membrii prezenţi.

 

Art. 36. Titlul de “Cetăţean de Onoare al municipiului Tīrgu Mureş” se acordă īn primul rānd persoanelor care:

- s-au născut īn Tīrgu Mureş sau au locuit cel puţin 25 de ani īn Tīrgu Mureş şi au meritul de a fi obţinut īn domeniul de activitate un renume mondial;

- s-au născut īn Tīrgu Mureş sau au locuit cel puţin 25 de ani īn Tīrgu Mureş şi au meritul de a fi obţinut īn domeniul de activitate un renume mondial;

- s-au născut ori au domiciliat cel puţin 25 de ani īn municipiul Tīrgu Mureş şi au realizat un obiectiv important pentru municipiu care a determinat īmbunătăţiri īnsemnate īn condiţiile de viaţă ale locuitorilor municipiului;

- au creat din forţe şi resurse proprii lucrări ori obiective deosebite prin care au contribuit la īmbunătăţirea īnsemnată a condiţiilor de viaţă ale locuitorilor municipiului;

-         au contribuit īn mod esenţial la dezvoltarea şi creşterea prestigiului municipiului.

 

Art. 37. Acordarea titlului de “Cetăţean de Onoare” va fi supusă la vot īn şedinţa Consiliului local municipal Tīrgu Mureş la propunerea comisiei şi īn urma prezentării argumentelor acesteia.

La şedinţa Consiliului local trebuie să existe un cvorum de 2/3, iar hotărārile se vor lua cu votul majorităţii celor prezenţi.

Īnsemnele care atestă conferirea titlului de “Cetăţean de Onoare” constau īn:

- diploma pe care vor fi reproduse stema şi sigiliul oraşului şi va fi semnată de primar;

-         cheia oraşului;

Acordarea diplomei se va face īntr-un cadru festiv, de către Primarul municipiului Tīrgu Mureş īn prezenţa consilierilor.

Acordarea titlului de “Cetăţean de Onoare” se poate face numai persoanelor īn viaţă.

Cetăţenii romāni cărora li s-a acordat titlul de “Cetăţean de Onoare” beneficiază de următoarele drepturi:

-         īnscrierea īn Cartea de Onoare a municipiului;

-         scutirea de impozite şi taxe datorate bugetului local, īn condiţiile legii;

-                      gratuitate la accesul īn instituţiile social-culturale şi locurile publice cu plată şi īn utilizarea mijloacelor de transport īn comun din municipiul Tīrgu Mureş; 

Cetăţenii altui stat cărora li s-a acordat titlul de “Cetăţean de Onoare” se bucură de toate drepturile civile şi politice recunoscute cetăţenilor romāni, cu excepţia dreptului de a alege şi de a fi ales şi de a ocupa o funcţie publică. Īn perioada festivităţii de decernare a titlului de “Cetăţean de Onoare”, cetăţenii din alte localităţi sau alt stat beneficiază de masă şi cazare pe cheltuiala Consiliului local al municipiului Tīrgu Mureş, potrivit reglementărilor legale īn materie.

 

CAPITOLUL VII

 

Art. 38. Consiliul local administrează domeniul public şi privat al municipiului Tīrgu Mureş, potrivit legii.

Aparţin domeniului public de interes local toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau interes public şi nu au fost declarate de interes judeţean.

Aparţin domeniului privat al municipiului Tīrgu Mureş, celelalte bunuri mobile sau imobile, altele decāt cele care fac obiectul aliniatului precedent, aflate sau intrate īn proprietatea municipiului prin căile şi mijloacele prevăzute de lege. Bunurile municipiului Tīrgu Mureş luate īn evidenţă sunt cele prevăzute şi aprobate īn Hotărārea Consiliului local nr. 158/1999.

Bunurile municipiului Tīrgu Mureş pot fi date īn administrarea unor regii autonome şi instituţii publice sau pot fi īnchiriate ori concesionate īn baza legislaţiei īn vigoare.

Consiliul local are sarcina de a apăra domeniul public şi privat al municipiului Tīrgu Mureş, făcānd demersurile legale pentru redobāndirea obiectivelor care prin tradiţie au aparţinut municipiului. Majorarea patrimoniului municipiului va constitui o preocupare permanentă a Consiliului local municipal.

Art. 39. Consiliul local poate hotărā īnfiinţarea, īn condiţiile legii, a unor societăţi comerciale, asociaţii, agenţii şi poate organiza alte activităţi, īn scopul executării unor lucrări de interes local, cu capital social constituit prin aportul Consiliului local şi a altor persoane juridice sau fizice.

De asemenea, hotărăşte asocierea cu alte Consilii locale, precum şi cu agenţi economici din ţară şi din străinătate, īn scopul realizării şi exploatării unor lucrări de interes comun.

Art. 40. Consiliul local poate iniţia şi hotărā īnfrăţirea cu alte localităţi īn vederea realizării unei strānse colaborări pe plan social, cultural-sportiv, economic şi ştiinţific.

Iniţiativa de īnfrăţire poate veni şi din partea Primarului.

 

CAPITOLUL VIII

 

Art. 41. Īn municipiul Tīrgu Mureş se acordă o atenţie deosebită sănătăţii, asistenţei sociale şi īnvăţămāntului, la data de 1 ianuarie 2000 funcţionānd instituţiile din Anexa VII.

Art. 42. Īn municipiul Tīrgu Mureş se acordă o atenţie deosebită activităţii culturale. Īn municipiu funcţionează, la 1 ianuarie 2000, instituţiile de cultură din Anexa VIII.

 

CAPITOLUL IX

 

DISTINCŢII

 

                        Art. 43. Īn semn de cinstire pentru jertfele date şi pentru eroismul manifestat īn lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, Parlamentul Romāniei – prin Legea nr. 2/12 februarie 2000 – a declarat municipiul Tīrgu Mureş “ORAŞ MARTIR”.

 

                        Art. 44. Municipiului Tīrgu Mureş i-a fost acordat “Drapelul de Onoare al Consiliului Europei”. Acest for al Uniunii Europene a acordat direct treapta a doua dintr-un şir de patru trepte de decoraţii (Diploma, Drapelul de Onoare, Placa, Premiul Europei). Īn urma completării chestionarului trimis de Consiliul Europei, s-a decis acordarea acestui Drapel de Onoare pentru următoarele merite:

-         iniţierea unor programe culturale, educative şi sociale īn colaborare cu societatea civilă;

-         conlucrare fructuoasă īntre diverse comunităţi naţionale din oraş;

-         utilizarea bi-, respectiv trilingvismului īn relaţii publice şi publicaţii;

-         eforturi depuse īn vederea promovării ideilor de īnfrăţire şi īnţelegere reciprocă īntre naţiunile Europei, prin parteneriate īntre oraşe.

 

 

CAPITOLUL X

 

DISPOZIŢII FINALE

 

Art. 45. Prezentul statut se adoptă şi se modifică de către Consiliul local prin procedura stabilită de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului local.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                                                        ANEXA 1

 

 

LISTA NOMINALĂ

 

a consilierilor locali municipali aleşi la data de 4 iunie 2000

 

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Apartenenţa politică

1.

FODOR IMRE

U.D.M.R.

2.

BENEDEK ISTVAN

U.D.M.R.

3.

RADULY LEVENTE

U.D.M.R.

4.

SANTHA TIBOR

U.D.M.R.

5.

KIRALY ŞTEFAN

U.D.M.R.

6.

BAKOS LEVENTE ATTILA

U.D.M.R.

7.

DAVID CSABA

U.D.M.R.

8.

TORZSOK SANDOR LASZLO

U.D.M.R.

9.

CSEGZI SANDOR

U.D.M.R.

10.

KOLOZSVARI ZOLTAN CSABA

U.D.M.R.

11.

SPILMANN MIHAI

U.D.M.R.

12.

FEKETE ATTILA-CSABA

U.D.M.R.

13.

KIRSCH ATTILA

U.D.M.R.

14.

ŢĀRU GAVRIL

P.U.N.R.

15.

ŞTEFANOVICI MIRCEA

P.U.N.R.

16.

POPA EUGEN-LAUREAN

P.U.N.R.

17.
MORARU OCTAVIAN

P.U.N.R.

18.

PORUŢIU MIHAI

C.D.R.

19.

OŞAN VIRGIL GHEORGHE

C.D.R.

20.

OPRIŞCAN MIHAI

C.D.R.

21.

MOLDOVAN NICOLAE

P.R.M.

22.

AMZA C-TIN MĂRGĂRIT

P.R.M.

23.

POP AUREL MIRCEA

P.R.M.

24.

NATEA OVIDIU

P.D.S.R.

25.

OPROIESCU PETRU-FLORIN

P.D.S.R.

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA II

 

Aşezarea geografică a municipiului Tīrgu Mureş

 

 

                        Municipiul Tīrgu Mureş se află īn partea centrală a Podişului Transilvaniei, pe latitudinea 46036’ N şi longitudinea 24032’ E la o īnălţime īntre 309 şi 475 m deasupra nivelului mării, īntinzāndu-se pe ambele maluri ale rāului Mureş, la aproximativ 150 km de la izvorul acestuia.

Rāul Mureş traversează localitatea īn direcţia nord-est, sud-vest, pe o lungime de aproximativ 7 km, avānd un debit mediu de 37,5 m3/s, care iarna scade considerabil, chiar pānă la 6 m3/s, debitul maxim fiind măsurat īn timpul inundaţiilor din 1970 – 1.210 m3/s, identic cu cel al Dunării la Viena.

Dealurile care īnconjoară localitatea s-au format īn neogen, prin depuneri stratificate de argile, nisipuri şi marnă. Dealurile de pe malul stāng formează un şir īntreg, cu o īnălţime variind īntre 400 – 475 m, Platoul Corneşti situāndu-se īn partea nord-estică, Dealul Viilor Mare şi Mic īn partea estică, continuānd cu versantul sudic şi sud-estic al Coloniei Funcţionarilor, care este de fapt zona nordică a văii asimetrice a Pārāului Poklos, formānd aşa zisele cueste, puternic stratificate, alunecoase, instabile.

Clima continentală, tipică pentu zone deluroase, se caracterizează prin veri calde şi ierni reci, cu o temperatură medie anuală de + 8,7 0C, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu temperatura medie de – 4,3 0C, iar cea mai caldă lună este iulie cu temperatura medie de 19,4 0C. Timp de 286 de zile dint-un an, temperatura medie se ridică peste 0 0C. numărul zilelor “tropicale”, cānd temperatura se ridică peste +30 0C, nu depăşeşte numărul de 30 de zile. Cea mai joasă temperatură, -33 0C, a fost măsurată īn ianuarie 1942 şi 1963, iar cea mai ridicată, +39 0C, īn vara anului 1946. Soarele străluceşte deasupra oraşului īn medie 2.056,5 ore/an, suficient pentru culturile de cereale, legume, fructe şi struguri, cultura acestora din urmă avānd tradiţii seculare īn viile de pe Trebely (Tres Belle), Dealul Viilor Mare şi Mic.

Din cele 110 – 130 de zile īnchise dintr-un an, cad īn medie 627,1 mm precipitaţii, īn ultimii 30 de ani cantitatea acestora s-a redus la 586,1 mm.

Prin regularizarea Mureşului şi a Pārāului Poklos, pericolul inundaţiilor s-a redus simţitor, cele două pārāuri din zona sud-vestic㠖 Iepurilor şi Vulpii – constituie īn continuare pericol iminent īn cazul ploilor torenţiale.

Flora naturală şi fauna municipiului se constituie din diferite specii ale stejarului şi cedrului (Quercus Sessiliflora, Quercus robur, Quercus cerris), dar se găseşte şi carpenul (Carpinus tetulus), teiul (Tilia cordata), arinul (Alnus glutinosa) iar pe malul Mureşului şi al pārāurilor salcia (Salix viminalis).

Pe teritoriul municipiului există cāteva izvoare naturale cu debit destul de mare, iar īn partea nord-estică, la 5 km de centrul oraşului, īn Sāngeorgiu de Mureş, un izvor de apă sărată avānd caracter terapeutic, fiind utilizat din anul 1902 īn acest scop.

 

 

 

ANEXA III

 

Scurt istoric al municipiului Tīrgu Mureş

 

                        Situată la īntālnirea a 3 zone geografice şi economice – Cāmpia Transilvaniei, Valea Mureşului şi Valea Nirajului, teritoriul municipiului Tīrgu Mureş a fost locuit deja cu milenii īn urmă. Săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii romane īn īmprejurimile oraşului. Aşezarea propriu-zisă s-a afirmat la īnceputul istoriei sale ca o localitate de tārg, caracter ce i-a determinat soarta de-a lungul secolelor, fapt incontestabil ce se reflactă īn denumirile istorice ale oraşului. Īn prima atestare documentară din anul 1300, localitatea apare cu numele de Forum Siculorum (Tārg al Secuilor), īn 1332 a fost numit Novum Forum Siculorum (Noul Tārg al Secuilor), īn 1599 voievodul Mihai Viteazul (1593 – 1601) l-a intitulat drept “oppidi nostri Zekelywasarhely” (Tārgu nostru Zekelywasarhely), această denumire fiind folosită pānă la 29 aprilie 1616, dată la care principele Bethlen Gabor a ridicat aşezarea la rangul de oraş liber regal (libera regiaque civitas), acordāndu-i dreptul de a folosi stema proprie, schimbāndu-şi totodată şi denumirea oficială īn cea de Marosvįsįrhely. Această denumire din urmă va fi transpusă īn limbile locuitorilor oraşului: romānii l-au numit Mureş-Oşorheiu, saşii i-au dat numele de Neumarkt şi Neumarkt am Mieresch, iar negustorii greci l-au numit Agropolis. Denumirea oficială de azi, Tīrgu Mureş, este deci o variantă modernă a numelui tradiţional.

                        Īn evul mediu, localitatea era un oraş de tārg al cărui locuitori se īndeletniceau cu meşteşuguri, comerţ şi agricultură. Prestigiul orăşelului de provincie se datora īn primul rānd funcţiei sale de reşedinţă a scaunului Mureş, precum şi a faptului că, oraşul a dat lăcaş de mai multe ori Dietelor Transilvaniei (printre altele şi celei de la 1571 care a declarat libertatea confesională pe teritoriul principatului).

Procesul de urbanizare a localităţii a īnceput la sfārşitul secolului al XIV-lea. Īntr-un act din 1447 se vorbeşte despre iarmaroacele oraşului, iar la sfārşitul aceluiaşi veac se vorbeşte despre funcţionarea īn oraş a unei duzine de bresle. Paralel cu creşterea ponderii economice se transformă şi aspectul edilitar al localităţii: īn primii ani ai secolului XV s-a īnceput construirea īn stil gotic a bisericii şi a mănăstirii franciscane din perimetrul actual al cetăţii, īn piaţa oraşului s-au ridicat cāteva clădiri de piatră pe lāngă cele construite din lemn, iar īntre anii 1603 – 1652, la iniţiativa lui Borsos Tamas (1566 – 1634), prin efortul comun al locuitorilor şi al breslelor a fost zidită Cetatea. Această activitate edilitară s-a continuat şi īn secolele următoare: īncepānd cu anul 1760 apar clădiri noi cu valoare artistică şi arhitecturală deosebită, dintre care se remarcă Palatul Toldalagi, casele Teleki şi Haller, clădirea Tablei regale, cele 3 biserici catolice construite īn stil baroc, biserica ortodoxă din lemn, capodoperă a arhitecturii transilvănene a epocii, vechea biserică greco-catolică zidită īn anul 1750 şi reconstruită īn anul 1794, fiecare dintre ele fiind adevărate vestigii ale elanului de construcţie al epocii respective.

                        Īncă din secolul al XVI-lea oraşul se remarca ca un important centru cultural şi şcolar. Prima şcoală orăşenească este atestată īncă din anul 1492; a funcţionat o şcoală şi īn incinta mănăstirii franciscane, apoi īn anul 1556, īn urma reformei religioase s-a īnfiinţat o şcoală medie numit㠓schola particula”, predecesorul actualului liceu Bolyai Farkas care, īn 1718 s-a transformat īn colegiu. Īn această instituţie au studiat anual 800 – 1000 de tineri sub conducerea unor profesori, oameni de ştiinţă cu renume mondial: teologul Laskai Csokas Peter cu o contribuţie de seamă la dicţionarul poliglot editat īn 1584, naturalistul Borosnyai Lukacs Janos, filozoful Dosa Elek şi matematicianul Bolyai Farkas, ultimii doi fiind autorii acelei lucrări de reformare a īnvăţămāntului care se poate considera a fi actuală şi īn prezent. Īn 1708 şi-a deschis porţile gimnaziul romano-catolic, care timp de un secol şi jumătate era un adevărat locaş de studiu al tinerilor romāni de pe Cāmpia Transilvaniei (īntre 1782 – 1895 au studiat aici pe lāngă cei 7860 de elevi catolici maghiari şi 3950 elevi romāni, īn majoritate greco-catolici).

                        Īn 1754 a fost mutat la Tīrgu Mureş forul de apel, numit Tabla Regală, unde şi-au continuat studiile de drept numeroşi tineri, protagonişti ai revoluţiei paşoptiste, printre care Avram Iancu (1824 – 1872), Alexandru Papiu Ilarian (1828 – 1878). Īn 1802 a fost deschisă biblioteca publică īn urma unor sacrificii financiare inapreciabile ale lui Teleki Samuel care, pānă la moartea sa din 1822, a adunat peste 40.000 de volume printre care rarităţi şi chiar unicate ale culturii mondiale, lăsānd cea mai de seamă colecţie de asemenea anvergură din perioada tārzie a iluminismului.

                        Īnfiinţarea unei societăţi pentru sprijinirea teatrului īntregeşte tabloul cultural al oraşului din ultimele decenii ale secolului XIX.

                        Īn anul 1811, prin grija doctorului Gecse Daniel ia fiinţă primul spital comunal cu 11 paturi pentru ca, mai tārziu, īn 1856 să se deschidă īntr-o clădire cu etaj, modernă la vremea respectivă, un spital cu 107 paturi, spital care funcţionează şi īn prezent.

                        Tīrgu Mureş, ca oraş modern, s-a născut īn a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după ce la 20 noiembrie 1871 a fost dată īn folosinţă linia ferată Războieni – Tīrgu Mureş, fapt ce simbolizează intrarea oraşului īn circuitul valorilor materiale şi spirituale ale continentului. Īntemeietorul oraşului modern a fost primarul Bernady Gyorgy (1864 – 1937), acel “bărbat priceput, īndrăzneţ şi de inim㔠(după cum l-a caracterizat Traian Popa, monograful oraşului), care a lucrat cu īncăpăţānare īn dezvoltare urbei, ridicānd Tīrgu Mureşul la rangul celor mai frumoase oraşe din Transilvania, dotate cu utilităţi fără de care civilizaţia nu se poate concepe.

                        Aproape toate clădirile publice mai importante – Primăria veche, Palatul culturii, cāteva şcoli, şcoala de muzică, liceul militar, uzina electrică, alimentarea cu apă potabilă, canalizarea şi asfaltarea oraşului se leagă de numele lui.

                        Dezvoltarea economică şi edilitară a oraşului s-a continuat īntr-un cadru nou după unirea Transilvaniei cu Romānia. Īn perioada interbelică oraşul s-a dezvoltat īn continuare, avānd īn persoana primarului Emil Dandea un promotor al noului, un slujitor devotat al urbei. Īn această perioadă au fost ridicate Catedrala ortodoxă şi cea greco-catolică din centrul oraşului, precum şi clădirea primăriei īn stil neobrāncovenesc. Īn toamna anului 1919 a luat fiinţă liceul Al. Papiu Ilarian, primul liceu romānesc al oraşului, după care s-a īnfiinţat primul liceu mixt de fete “Unirea”.

                        Artişti de seamă ai vremii au avut o contribuţie esenţială la creşterea prestigiului municipiului. George Enescu a fost cel care a intervenit la Guvern pentru salvarea sălii mari a Palatului Culturii, cānd s-a dovedit a i se da o altă destinaţie. Īn Tīrgu Mureş au trăit şi au creat artişti plastici de seamă printre care Aurel Ciupe şi Bordi Andras, compozitori renumiţi – cel mai vestit fiind Constantin Silvestri.

                        După Dictatul de la Viena din 30 august 1940 īn Tīrgu Mureş s-au instaurat instituţiile autorităţii ungare. Reprezentanţii acestei autorităţi, īn mare parte străini de condiţiile istorice din Transilvania, au nedreptăţit prin deciziile şi măsurile luate o categorie īnsemnată a populaţiei din localitate. Aceste lipsuri au determinat o bună parte a cetăţenilor de origine romānă să părăsească Tīrgu Mureşul, pentru a se refugia īn Transilvania de Sud. Discernămāntul şi cumpătarea cetăţenilor din Tīrgu Mureş au făcut ca oraşul să fie ferit de evenimente nedorite, de conflicte şi altercaţii īntre cele cāteva etnii ale urbei. Din păcate, după intrarea armatei hitleriste din Ungaria īn martie 1944, nici cele mai luminate minţi nu s-au putut contrapune acelei acţiuni inumane a autorităţilor de deportare masivă a populaţiei evreieşti din Tīrgu Mureş. Majoritatea celor deportaţi şi-au găsit moartea īn lagărele de exterminare din Germania.

                        Oraşul, ca şi aglomerare edilitară, a scăpat relativ nevătămat din focul celui de al II-lea război mondial, viaţa reluāndu-şi cursul său normal imediat după trecerea frontului īn septembrie 1944.

                        Restaurarea dictaturii comuniste a īnsemnat īn istoria oraşului şi īnceputul perioadei de industrializare forţată, iar paralel cu o transformare radicală a aspectului edilitar, s-au petrecut transformări atāt īn privinţa componenţei sociale cāt şi etnice a locuitorilor oraşului, mai ales după anul 1952, cānd a devenit reşedinţă a Regiunii Autonome Maghiare. Deşi propulsat pe calea transformării īntr-un centru urban industrializat, Tīrgu Mureş a rămas īn continuare un puternic centru cultural şi şcolar. Īncă din anul 1945, prin mutarea facultăţii de medicină a Universităţii Bolyai Janos la Cluj, a luat fiinţă Institutul de Medicină şi farmacie, īn anii şaizeci a fost īnfiinţat Institutul pedagogic de 3 ani, īnlocuit apoi cu Institutul de Subingineri, actualmente Universitatea Tehnică.

                        Dezvoltarea oraşului se poate caracteriza şi prin ritmul de creştere a populaţiei. La sfārşitul secolului XV, īnceputul secolului XVI, Tīrgu Mureş avea aproximativ 6 – 7000 de locuitori (se plătea impozit după 121 de case, acest număr pe parcursul unui secol a crescut de 4 ori - cca.–2800 īn 1637). Īn 1784 – 1785 cu ocazia noului recensămānt oficial au fost conscrişi 5934 de suflete, oraşul situāndu-se din punct de vedere al numărului de locuitori după Braşov, Sibiu, Cluj, dar īnainte de Sighişoara, Bistriţa, Mediaş.

Oglinda recensămintelor oficiale, privind evoluţia demografică şi structura populaţiei după etnie şi religie, se prezintă astfel:

 

Anul:               1833       1880    1910             1930               1966                   1977                1992 

 

total                  6919    12.883 25527             38517              86500              130076            163625

romāni                459        670     1717               9494              26000                45639              75812

maghiari            5937    11376  22790             25359              60200                82200              83681

germani              177        528      606                  735                 -                          773                 555

evrei                    16          -          755                2193                 -                          514                 162

rromi                    -            -            -                     -                     -                          783               3255

alte naţionalităţi 330          309      404                 736                  300                    167                 160

 

 

 

 

 

ANEXA VII

 

INSTITUŢII DE ĪNVĂŢĂMĀNT

 

Instituţii de īnvăţămānt preşcolar:

- 19 grădiniţe cu orar normal şi prelungit;

- Casa de copii preşcolari cu deficienţe;

- Leagănul de copii;

Instituţii de īnvăţămānt general:

- 19 şcoli generale;

- Casa de copii cu şcoala ajutătoare;

- Şcoala ajutătoare nr. 1;

- Palatul copiilor şi elevilor;

Instituţii de īnvăţămānt liceal:

- Liceul de artă;

- Liceul teoretic Bolyai Farkas;

- Colegiul Al. Papiu Ilarian;

- Colegiul Unirea;

Instituţii de īnvăţămānt liceal de specialitate şi profesional:

- Grup şcolar “Gheorghe Şincai”;

- Grupul şcolar industrial “Avram Iancu”;

- Grupul şcolar “Constantin Brāncuşi”;

- Grupul şcolar sanitar “Gh. Marinescu”;

- Grupul şcolar “Ion Vlasiu”;

- Grupul şcolar Electromureş;

- Grupul şcolar economic administrativ;

- Grupul şcolar agricol;

- Şcoala normal㠓Mihai Eminescu”;

- Grupul şcolar de chimie industrială;

- Grup şcolar “Aurel Persu”;

Instituţii de īnvăţămānt superior:

- Universitatea de arte teatrale;

- Universitatea de Medicină şi Farmacie;

- Universitatea Petru Maior;

- Universitatea Dimitrie Cantemir.

Instituţii de sănătate:

- Spitalul Clinic Judeţean Mureş cu următoarele secţii: obstetrică-ginecologie; neonatologie; cardiologie; interne I – secţia hematologie; interne V; neurologie I; neurologie II; chirurgie I; chirurgie III; chirurgie cardiovasculară; fizioterapie I; fizioterapie II; ortopedie I; neurochirurgie; A.T.I.; cardiologie pediatrică; chirurgie pediatrică; pediatrie I; O.R.L.; psihiatrie I; psihiatrie II; endocrinologie; oncologie; neuropsihiatrie infantilă; medicală II – secţia hematologie-boli cronice.

- Spitalul Clinic Municipal Tīrgu Mureş, cu următoarele secţii: medicală III; chirurgie II; comp. ARSI; A.T.I; urologie; ginecologie II; oftalmologie; ortopedie II; T.B.C. adulţi; T.B.C. copii; pediatrie II; pediatrie III; neonatologie II; distrofici; contgioase – SIDA; contagioase I; contagioase II; chirurgie maxilo-facială; dermatologie; medicina muncii.

- Policlinica judeţeană de adulţi.

- Policlinica judeţeană de copii;

- Policlinica nr. II;

- Dispensare policlinice stomatologice nr. I, II şi III;

- 97 cabinete individuale de medici de familie;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA IV

 

ATRIBUŢII ŞI DOMENII DE COMPETENŢĂ ALE

COMISIILOR DE SPECIALITATE PE DOMENII DE ACTIVITATE

 

 

1. Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al municipiului:

a)     avizează studii, prognoze orientative de dezvoltare economico-socială;

b)     participă la elaborarea bugetului local, controlează formarea, administrarea, īntrebuinţarea şi executarea acestuia;

c)     propune spre aprobare virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare;

d)     avizează īmprumuturile şi conturile de īncheiere a exerciţiului bugetar;

e)     avizează propunerile de impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, pe timp limitat;

f)       avizează şi verifică administrarea domeniului public şi privat al municipiului;

g)     controlează administrarea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat subordonate consiliului;

h)     propune īnfiinţarea instituţiilor şi agenţilor economici de interes local;

i)      avizează concesionarea sau īnchirierea de servicii publice, participarea la societăţi comerciale, locaţia de activitate sau servicii ale administraţiei publice locale;

j)       avizează studii şi propuneri privind asocierea cu alte consilii locale, precum şi cu agenţii economici din ţară şi din străinătate, īn scopul realizării şi exploatării unor lucrări de interes comun;

k)     propune stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare şi īnfrăţire cu localităţi din străinătate;

l)      avizează studii privind īnfiinţarea unor fundaţii, de angajarea unor īmprumuturi, de depunerea īn bănci a resurselor neutilizate (cu excepţia celor derivate din bugetul statului), suspendarea finanţării unor acţiuni, cu excepţia serviciilor publice de bază, sprijinirea instituţiilor proprii şi alte instituţii interesate pe teritoriul municipiului;

 

2. Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului īnconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură:

 

a)     participă la elaborarea programelor de organizare şi dezvoltare urbanistică a localităţilor, precum şi de amenajarea teritoriului, cu respectarea tradiţiei locale şi a prevederilor legale, avizează aceste programe;

b)     avizează şi controlează realizarea lucrărilor publice;

c)     avizează studii pentru refacerea şi protecţia mediului īnconjurător īn scopul creşterii calităţii vieţii;

d)     avizează norme privind protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, propune elaborarea studiilor īn acest sens;

e)     se īngrijeşte de descoperirea, prezentarea şi propagarea unor valori īn domeniul turismului;

f)       coordonează dezvoltarea turismului local, analizānd periodic evoluţia acestuia;

g)     avizează propunerile privind regulile şi normele de despăgubire a cetăţenilor īn cazul unor restricţii īn construcţii, hotărāte īn interes propriu al administraţiei publice locale, precum şi reguli privind controlul asupra domeniului public al municipiului;

h)     face propuneri privind declararea unor zone drept zone ocrotite sau rezervaţii naturale;

i)      avizează normele locale de zgomot şi vibraţii, de poluarea aerului īn urma distrugerii deşeurilor rezultate din gospodării;

j)       propune elaboraera de studii privind īmbunătăţirea stării drumurilor publice şi a circulaţiei şi avizează aceasta;

k)     propune elaborarea de studii privind dezvoltarea şi īntreţinerea reţelei de drumuri publice şi a spaţiilor publice şi avizează acestea;

 

3. Comisia pentru comerţ, servicii publice şi relaţii cu cetăţenii:

 

a)     avizează numirea şi eliberarea din funcţie a membrilor consiliilor de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat subordonate Consiliului local şi membrii īmputerniciţilor statului de la societăţile comerciale cu capital integral de stat, de interes local;

b)     analizează trimestrial rapoartele comisiilor īmputerniciţilor statului de la societăţile comerciale de interes local, organizează şi verifică controlul acestora;

c)     face propuneri pentru elaborarea şi avizează normele orientative pentru regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, de interes local;

d)     organizează controlul bunei funcţionări a serviciilor de gospodărie comunală, transport local şi reţele edilitare;

e)     organizează controlul serviciilor publice īn vederea asigurării condiţiilor de operativitate şi eficienţă;

f)       face propuneri pentru elaborarea de studii pentru īncurajarea liberei iniţiative, īn condiţiile legii, face propuneri concrete privind asigurarea libertăţii comerţului şi a concurenţei loiale;

g)     organizează controlul tārgurilor, pieţelor, oboarelor, locurilor şi parcurilor de distracţii, elaboarează propuneri privind īmbunătăţirea funcţionării acestora;

h)     propune elaborarea de studii privind posibilităţile de īmbunătăţire permanentă a relaţiilor administraţiei locale cu cetăţenii;

i)      organizează controlul privind exploatarea gospodăririi fondului locativ din subordine, face propuneri pentru īmbunătăţirea acestuia;

 

4. Comisia pentru activităţi ştiinţifice, de īnvăţămānt, sănătate, cultură, sport şi de agrement:

 

a)     avizează studii pentru īmbunătăţirea funcţionării instituţiilor locale de īnvăţămānt, sanitare, de cultură şi de tineret, de sub autoritatea Consiliului local municipal;

b)     face propuneri pentru elaboarea de studii privind īmbunătăţirea condiţiilor necesar petrecerii timpului liber;

c)     studiază condiţiile desfăşurării activităţilor ştiinţifice, culturale, aristice şi face propuneri īn vederea īmbunătăţirii acestora;

d)     studiază posibilităţile īmbunătăţirii condiţiilor de practicare a sportului şi de agrement şi face propuneri pentru acţiuni concrete īn acest sens;

 

6.         Comisia pentru administraţie publică locală, protecţie socială, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor  şi a libertăţilor cetăţeneşti, probleme de minorităţi şi culte:

 

a)    face propuneri concrete privind contribuţia organelor administaţiei publice locale la realizarea măsurilor de protecţie socială, solicită elaborarea de studii īn acest sens;

b)    studiază posibilităţile de īnfiinţare a unor instituţii de binefacere de interes local, de asigurare a funcţionării īn condiţii optime a celor existente;

c)     propune măsuri privind asigurarea ordinei publice, īntocmeşte norme proprii privind conlucrarea Consiliului local municipal cu unităţi ale Ministerului de resort;

d)    organizează controlul respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;

e)     elaborează propuneri privind asigurarea funcţionării īn bune condiţii a instituţiilor specifice ale minorităţilor, organizează controlul asupra prevenirii lezării īn drepturi a acestora;

f)      asigură contactul permanent al consiliului cu reprezentanţii tuturor cultelor existente pe raza municipiului şi asigură consultarea acestora īn privinţa problemelor generale şi specifice aparţinānd īn domeniul administraţiei publice locale;

g)    ia măsuri concrete pentru afirmarea drepturilor minorităţilor naţionale;

 

 

ANEXA V

 

 

ANEXA VI

 

 

  

 

 

ANEXA VIII

 

Instituţii de cultură din municipiul Tīrgu Mureş;

- Filarmonica de Stat;

- Teatrul Naţional (companiile Tompa Miklos şi Liviu Rebreanu)

- Ansamblul de cāntece şi dansuri populare “Mureşul”;

- Teatrul “Ariel” pentru copii şi tineret;

- 3 cinematografe aparţinānd RADEF;

- Teatrul “Studio” al Universităţii de arte teatrale;

- Biblioteca judeţeană cu secţii de literatură beletristică şi tehnică;

- Biblioteca documentară Teleki;

- Universitatea Populară;

- Casa de Cultură a Ştiinţei şi Tehnicii “Mihai Eminescu”;

- Casa de Cultură a Studenţilor. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

R O M Ā N I A                                            

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL TĪRGU MUREŞ                              

 

 

 

H O T Ă R Ā R E A   nr. ________

din ______________________ 2000

 

privind aprobarea Statutului municipiului Tīrgu Mureş

 

 

 

                   Consiliul local municipal Tīrgu Mureş, īntrunit īn şedinţa ordinară de lucru,

                   Văzānd Expunerea de motive nr. 432 din 23 octombrie 2000, prezentată de Serviciul relaţii cu consilierii, secretariat, evidenţă alegători şi arhivare,

Văzānd Hotărārea Consiliului local municipal nr. 54/31 octombrie 1996 prin care s-a aprobat Statutul municipiului Tīrgu Mureş,

                   Īn temeiul prevederilor art. 110 al Regulamentului de Oganizare şi Funcţionare al Consiliului local municipal, aprobat prin Hotărea Consiliului nr. 129/31 august 2000, a art. 20, alin. 2, lit. “b” şi ale art. 28 din Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală, republicată,

 

H o t ă r ă ş t e :

 

                   Art. 1. Se aprobă Statutul municipiului Tīrgu Mureş.

                   Art. 2. Executivul Consiliului local municipal Tīrgu Mureş va asigura tipografierea şi distribuirea Statutului aprobat, sub formă de broşură, īntr-un număr suficient de exemplare, care să asigure nevoile consilierilor, ale Aparatului Executiv şi a unor instituţii interesate, cu suportarea cheltuielilor la bugetul local.

                   Art. 3. Cu aducerea la īndeplinire a prevederilor prezentei hotărāri se īncredinţează Executivul Consiliului local municipal prin toate direcţiile de resort.

 

 

                                                                                      Preşedinte de şedinţă

    ing. Popa Eugen

 

            CONTRASEMNEAZĂ

Secretar Consiliul local municipal

                  jrs. Cornel Brişcaru

R O M Ā N I A                                                                       APROBAT         

JUDEŢUL MUREŞ                                                                                      P R I M A R ,

SECRETAR                                                                                                dr. Dorin Florea           

SERVICIUL RELAŢII CU CONSILIERII, SECRETARIAT,

EVIDENŢĂ ALEGĂTORI ŞI ARHIVARE

Nr. 432 din 23 octombrie 2000

 

 

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

privind susţinerea proiectului de hotărāre referitor la aprobarea

Statutului municipiului Tīrgu Mureş

 

 

                   Avānd īn vedere că municipiul Tīrgu Mureş, ca unitate administrativ teritorială, este persoană juridică cu deplină capacitate de exerciţiu, care posedă un patrimoniu format din domeniul public şi domeniul privat, exercitāndu-şi, īn condiţiile legii, autoritatea pe teritoriul stabilit de lege,

                   Īn condiţiile īn care de la data aprobării Statutului municipiului Tīrgu Mureş au trecut 4 ani, intervenind īn acest interval de timp o serie de modificări īn ceea ce priveşte datele statistice la nivelul municipiului Tīrgu Mureş cuprinse īn Statut,

Avānd īn vedere solicitările consilierilor municipali aleşi la data de 4 iunie 2000, apare ca necesară modificarea şi completarea Statutului municipiului Tīrgu Mureş, aprobat prin Hotărārea nr. 54/31 octombrie 1996,

                   Faţă de cele mai sus menţionate, conform Hotărārii Consiliului local municipal nr. 129/31 august 2000, prin care s-a aprobat Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului local municipal Tīrgu Mureş, propunem aprobarea Statutului municipiului Tīrgu Mureş.

 

 

                                                                                      ĪNTOCMIT

                                                                   Secretarul Consiliului local municipal

                                                                                 jrs. Cornel Brişcaru

 

_____________________________________________________________________

                  

 

                   Īn temeiul prevederilor art. 61 din Regulament, comisiile de specialitate , enumerate mai jos, avizează proiectul de hotărāre prezentat:

 

1.                   Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al municipiului:

 

Preşedinte                                                         Secretar

Kolozsvari Zoltan Csaba                                   Popa Eugen Laurean                          

 

 

2.     Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului īnconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură:

 

Preşedinte                                                         Secretar                                   

Torzsok Sandor Laszlo                                     Moldovan Nicolae

 

 

 

3.     Comisia pentru comerţ, servicii publice şi relaţii cu cetăţenii:

 

Preşedinte                                                         Secretar

Natea Ovidiu                                                                 Kirsch Attila

 

 

 

4.     Comisia pentru activităţi ştiinţifice, de īnvăţămānt, sănătate, cultură, sport şi agrement:

 

Preşedinte                                                         Secretar

Benedek Istvan                                                 Oşan Virgil

                                                             

 

 

 

5.     Comisia pentru administraţie publică locală, protecţie socială, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor  şi a libertăţilor cetăţeneşti, probleme de minorităţi şi culte:

 

Preşedinte                                                         Secretar

Poruţiu Mihail                                                   Santha Tibor