Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility

Proiecte Europene

buton proiecte europene

Proiecte PNRR

buton pnrr

POIM 2014 - 2020

buton poim

EU4Business

eu4business

Iaz Batal

banner iazbatal fazare

Protecția consumatorilor

InfoCons

Serviciul de urgență 112

112 logo

Ziua informării preventive

ziua inform preventive

fiipregatit.ro

fiipregatit.ro

Calendarul evenimentelor

<<  Martie 2024  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
      1  2  3
  4  5  6  7  8  910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Urmatoarele evenimente:

No current events.

Bilete online

buton teatrul national

Salvați copiii

salvati-copiii-logo

Autoritatea Națională Turism

banner aut nat.fw

SIS II

sis2 

Wikipedia:

wikipedia


 

Primarul municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea, prim-vicepreşedinte al PDL, a fost ales, în iunie 2012, pentru a patra oară consecutiv la conducerea oraşului şi încă din mandatul precedent a iniţiat, alături de echipa sa, una dintre cele mai îndrăzneţe strategii din România, Strategia Digital Mureş, după modelul oraşului francez Issy-Les-Moulineaux, care a devenit 'Oraşul Media' al Europei.

Într-un interviu acordat AGERPRES, edilul vorbeşte despre beneficiile şi perspectivele acestei Strategii, despre care spune că va conduce la crearea a mii de noi locuri de muncă dar se referă şi la proiectele cu finanţare europeană şi cele cu finanţare de la bugetul local şi guvernamental, concepute în aşa fel încât să cuprindă aproape toate domeniile de activitate.

AGERPRES: Se împlineşte un an de la câştigarea unui nou mandat în fruntea Primăriei Târgu Mureş. Care sunt proiectele cu care aţi câştigat mandatul, câte s-au realizat, care au fost greutăţile întâmpinate şi care sunt obiectivele pentru perioada următoare?

Dorin Florea: Pot să spun că acest an a trecut mai repede ca oricând. Ultimul mandat a fost sub o înţelegere cu mureşenii pe care i-am rugat să-mi fie parteneri. Ştiu că e un proiect foarte greu ceea ce înseamnă eforturile noastre şi temele bine făcute în a aborda subiectul regionalizării şi al descentralizării: era vorba despre oraşul mare - adică proiectul '8+Târgu Mureş' (unirea celor opt comune limitrofe cu municipiul Târgu Mureş, n.r.), dialogul cu autorităţile locale din jur pentru a forma oraşul mare cu 200.000 de locuitori - asta înseamnă să-l poziţionăm între primele zece ale României, să facem un pas înainte către aglomerările urbane, pentru că într-acolo se va duce România - şi să pregătim resursa umană să fie competitivă într-o lume concurenţială. Deci acesta a fost sloganul meu 'Oraşul mare', nu am renunţat, dar din păcate actuala construcţie politică, reprezentaţii judeţului, USL, nici nu au vrut să audă, nu au fost preocupaţi deloc. Pot să spun că aici este nu o nereuşită, ci este un lucru care mă determină în continuare să lupt şi, cum am spus, în momentul în care sunt blocaje, să chem târgumureşenii lângă noi. Al doilea proiect mare a fost pregătirea oraşului pentru a obţine fonduri pe proiecte regionale, adică să găsim proiecte locale care să fie integrate regional, pentru a ne face temele din timp în vederea accesării fondurilor europene. Suntem în derularea acestor proiecte, unul dintre ele este şi Strategia Târgu Mureş - Oraş Digital, suntem în prima etapă - Supercomputerul - în care după cum ştiţi am reuşit să depunem proiectul la Ministerul Economiei pentru accesarea de fonduri europene. În schimb, vedeţi ce se întâmplă în Consiliul Local, blocaje pe toate planurile vizavi de scoaterea oraşului din această ecuaţie. E un lucru foarte grav şi primitiv ceea ce se întâmplă, pentru că a fost o muncă de doi ani şi jumătate, antrenând mediul universitar, întreaga societate dinamică şi elevată a Târgu Mureşului în acest program. Cei care m-au votat ştiu despre ce e vorba. Ştiu şi politicienii, numai că se prefac că nu ştiu. Trebuie să pregătim oraşul pentru a face faţă concurenţei şi asta trebuie să fie ţinta pentru toţi locuitorii săi. Vorbesc şi de populaţia maghiară care priveşte cu mare atenţie în ce direcţie o va lua oraşul.

AGERPRES: Spuneaţi că vă confruntaţi cu blocaje în cadrul Consiliului Local Târgu Mureş. În aceste condiţii care este situaţia proiectelor mari, spre exemplu cele de implementare a Strategiei Digital Mureş?

Dorin Florea: A fost un buget adoptat într-un mod superficial, o neimplicare a consilierilor şi un refuz pentru a duce la bun sfârşit veniturile, pentru că ei tot cu cheltuielile au treabă, dar la venituri practic sunt împotriva propriei hotărâri. Oraşul trebuie să încaseze din venituri proprii aproximativ 12% sau chiar mai mult şi consilierii au votat împotrivă. Aici se vede calitatea slabă care domină actualul Consiliu Local, e vorba şi de o cuşluială politică pe care mi-e greu s-o definesc. Digital Mureş - atitudinea consilierilor locali UDMR, PSD şi PNL - este un lucru care cred că ar irita pe oricine şi este descalificant în momentul în care te prezinţi afară şi cineva află despre acest lucru. De aceea nu vreau să abandonez discuţiile politice cu toţi reprezentanţii politici, care se găsesc într-o mare eroare votând împotriva oraşului. Mi se pare de condamnat. De aceea nu ezit să îi scriu o scrisoare şi premierului Ungariei, Viktor Orban, întrucât partener în proiect este şi Universitatea Sapientia finanţată de Guvernul ungar. Să nu mai vorbesc că tot mediul universitar este bulversat, nu le vine să creadă. Nu se poate ca tu să ai diplome de la aceste universităţi şi tu să votezi împotriva propriei universităţi. Deci este ilar, până la penibil. Acesta este viitorul, nu ne întoarcem din nou la abac. Este viitorul, noi trebuie să-i dăm o ţintă oraşului, să avem o viziune despre cum vrem să arate oraşul, cum îl pregătim, ce să pregătesc pentru copiii şi nepoţii noştri. În ce direcţie pleacă oraşul? Trăim din amintiri, din nu ştiu ce poveşti sforăitoare sau trăim ancoraţi în viitor?

AGERPRES: Concret, ce propuneţi prin acest proiect Digital Mureş?

Dorin Florea: Proiectul Digital Mureş este bine cunoscut. Este vorba despre viitorul Târgu Mureşului în ceea ce înseamnă situarea oraşului în elita cercetării europene. Nu exagerez când spun acest lucru. Un angajament semnat cu IBM şi în urma căruia a fost captată atenţia tuturor firmelor mari de IT, după modelul Issy-Les-Moulineaux (Franţa, n.r.) sau Silicon Valley (SUA, n.r.) - bine e o comparaţie un pic forţată, dar aşa au ajuns şi ei, au avut un început. În momentul în care am gândit această strategie este strategia pe care o văd poate în următorii 100 de ani ai Târgu Mureşului, pentru că IBM când a semnat cu Târgu Mureş a renunţat la alte ţări, a renunţat la Polonia şi la a dezvolta alte capacităţi în altă parte, a ales în această parte a Europei oraşul nostru să fie un loc al cercetării. Asta ce înseamnă? Că universitatea în domeniul tehnic şi universităţile în domeniul cercetării vor avea poziţia cea mai confortabilă. În acelaşi timp, va fi o efervescenţă în formarea specialiştilor sau a proiectelor mari în derulare pe care vor veni şi le vor face la Târgu Mureş. Deci din start vor fi mii de locuri de muncă, mii de tineri care vor lucra în domeniul IT. Iar de aici se va dezvolta o întreagă industrie pe orizontală în ceea ce înseamnă baza IT, ceea ce înseamnă automat societăţi care vor lucra în acest domeniu. Pe de altă parte, pentru asta ai nevoie de patrimoniu, de resursă umană, de încredere că această construcţie este fezabilă. Acesta este locul şi rolul Târgu Mureşului, noi ne adresăm unei populaţii elevate, o populaţie mult emancipată faţă de altele din jurul nostru. Iar mediul universitar trebuie să fie cel mai interesat, pentru că în momentul în care vom decide împreună să formăm Universitatea Târgu Mureş - mare, mixtă - automat şi maghiarii vor susţine şi vor apăra această instituţie de învăţământ, pentru că noi vom fi la concurenţă cu cei din Cluj. Deci nu e normal să încurajezi copiii să plece în Cluj sau Bucureşti, nu e normal ca oraşul să se depopuleze. E normal să ţii ca acest oraş să nu se blazeze, iar pentru asta trebuie să-i dai programe îndrăzneţe mediului universitar, cultural, mediului dinamic al societăţii. Asta te ţine în elita oraşelor, într-un mediu al elitelor şi nu sforăieli politice care azi sunt şi mâine nu.

AGERPRES: Pentru a pune în aplicare un astfel de proiect e nevoie şi de infrastructură, care este situaţia drumurilor, a reţelelor de apă şi canalizare, care e perspectiva oraşului din această privinţă?
Dorin Florea: Prin temele corect făcute de Primărie şi societăţile municipalităţii suntem într-o situaţie avantajată. Avem pusă la punct uzina de apă, reţelele de apă şi de gaz sunt înlocuite în proporţie foarte mare, putem să zicem că suntem cu infrastructura edilitară foarte bine pusă la punct. Sigur că vom continua, pentru că ştiţi că am avut zone pot să spun medievale, unele cu fose septice. Acum la noi nu mai există aşa ceva. Avem un model de orăşel nou, Cartierul Belvedere (proiectul prevede peste 300 de case, utilităţi, drumuri de acces, a fost evaluat în urmă cu nouă ani la circa 83 de milioane de euro, din care primăria a investit opt milioane de euro în reţeaua de drumuri, restul fiind investiţie privată, n.r.) cu tot ce înseamnă standardul unei calităţi a vieţii corecte pentru târgumureşeni. Proiectele privind deschiderea drumurilor ocolitoare şi legăturile către autostradă care să prevadă dezvoltarea Aeroportului, avem un proiect cu trenul de viteză de la Reghin, la Aeroport (în oraşul Ungheni situat la 18 kilometri de Târgu Mureş, n.r.), cu viitoarea Gară Ungheni, viitoarele poduri peste râul Mureş - toate sunt gândite în aşa fel încât să satisfacă adresabilitatea din punct de vedere regional. Adică Târgu Mureş să fie găsit foarte uşor şi să fie accesibil pentru toate judeţele din jur: Cluj, Bistriţa Năsăud, Harghita şi Braşov. Necazul mare e că nu se întâmplă nimic, pentru că aparţinând Zonei Metropolitane am nevoie de decizia primarilor din zona respectivă. Or dacă vă uitaţi ce s-a demarat prin Zona Metropolitană, prin Consiliul Judeţean, cu sediul la Pănet sau nu ştiu unde, iar Târgu Mureş este exceptat, vă daţi seama ce handicap am: oamenii politici, liderii politici locali, care pur şi simplu sunt total cu lecţiile nefăcute în ceea ce înseamnă viitorul Târgu Mureşului. Aceasta o să am grijă să o aduc la cunoştinţa populaţiei, pentru că, se pare, au votat degeaba în urmă cu doi ani. Nu numai că nu se întâmplă nimic, dar se întâmplă un lucru care până acum nu a fost vizibil şi anume o răutate a unei submediocrităţi, care nu se poate nicicum cataloga în această perioadă istorică.

AGERPRES: Care este nivelul investiţiilor publice, care e stadiul derulării lor şi cum stă Târgu Mureş la capitolul atragerii de fonduri europene?

Dorin Florea: Avem proiecte europene în valoare de 180 milioane de euro, iar proiectele pe care le gândesc la nivel regional pentru zona noastră, sunt evaluate undeva la 500 milioane de euro. Deci numai partea care priveşte Târgu Mureş - nu ştiu ce gândeşte Consiliul Judeţean - dar ce avem noi ca şi studii de prefezabilitate, oricând aş fi dispus să colaborez pe aceste proiecte cu primarii din jur. Pentru că banii europeni regionali vor fi la un nivel ridicat, important este să luăm cât mai mult. Nu am redus niciodată investiţiile, dimpotrivă, au avut un trend crescător. Asta înseamnă locuri de muncă, asta înseamnă că firmele din Târgu Mureş trebuie să producă, pentru că sunt într-o mare dificultate astăzi. Din păcate doar investiţiile primăriei şi investiţiile în proiectele europene care încă se derulează asigură o bunăstare a firmelor şi locuri de muncă. E foarte important. Avem investiţii în aproape toate domeniile, sociale, culturale, infrastructură sunt cuprinse în cele 28 de proiecte europene, din care 14 sunt finalizate, restul în curs de finalizare. Din ce avem până acum pot să vă prezint unele finalizate, altele în curs de execuţie. Printre acestea se regăsesc 'Reabilitarea sitului contaminat de 30 ha, din cadrul platformei de producere a îngrăşămintelor chimice Azomureş ) în valoare de 109.622.063 Lei fără TVA din care, 107.370.534 lei POS Mediu şi bugetul de stat, 2,1 milioane de lei contribuţie proprie şi 60. 0000 lei costuri neeligibile. Un alt proiect aflat în execuţie este 'Valorificarea Cetăţii Medievale Târgu Mureş prin reamenajare şi conservare, în vederea creşterii numărului de turişti în zonă' în valoare de 29, 2 milioane de lei, din care 21,7 milioane prin POR, termen de execuţie 2011-2014. Proiectul promovarea şi informarea asupra potenţialului turistic al municipiului şi al împrejurimilor, prin crearea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Târgu Mureş, valoarea totală a proiectului este de 294.798,12 lei  din care 188.885,61 lei prin POR. Cel mai important este 'Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU)' care cuprinde trei proiecte mari: 'Modernizare străzi I' care prevede modernizarea a 19 străzi, în valoarea totală de 37.620.733,24 lei  din care asistenţă financiară nerambursabilă de  29.470.698,00 lei prin POR; 'Modernizare străzi II' care prevede reabilitarea a 32 străzi precum şi a reabilitarea reţelei de alimentare cu apă pe 27 de străzi în valoare totală de 40.122.227,04 lei  din care 31.446.424,24 lei asistenţă financiară nerambursabilă; 'Sistem de monitorizare stradală' în zone ce prezintă risc infracţional în municipiul Târgu Mureş, valoarea totală a proiectului este de 3.247.389,16 lei din care 2.581.639,48 lei prin Programul Operaţional Regional. ''Dezvoltarea turismului durabil în Târgu Mureş prin crearea infrastructurii de turism pe Platoul Corneşti', în valoare totală de 14.095.173,04 lei prin POR, din care contribuţie proprie 5.000.997,84 lei. Un proiect finalizat este 'Implementarea şi realizarea proiectelor de investiţii în vederea atingerii standardelor necesare autorizării Grădinilor Zoologice', prin care s-a extins suprafaţa Grădinii zoologice la aproximativ 40 hectare - prin construirea a trei pavilioane pentru animale - elefanţi şi girafe, feline mici, păsări de baltă, precum şi 5 padocuri pentru animale - elefanţi şi girafe, feline mici, păsări de baltă, urşi, erbivore autohtone. Valoarea proiectului a fost 20.478.528 lei, din care 10.899.583 lei a asistenţă financiară guvernamentală şi  9.578.945 lei contribuţie proprie.Mai avem 'Valorificarea resurselor regenerabile de energie solară, şi în mod special amplasarea sistemelor tehnologice noi atât în incinta, cât şi în apropierea instituţiilor publice din municipiul Târgu Mureş', în valoare de 60.038.644,00 lei  din care 59.029.068,00 lei prin programul Operaţional Sectorial. Acest proiect a fost completat prin 'Casa Verde' cofinanţat din Fondul de Mediu, în valoare totală de 4.266.846,00 lei. ''Târgu Mureş - Oraş Digital European', pentru eficientizarea serviciilor publice furnizate de  Primăria Târgu Mureş în valoare de 1.292.080,00 lei  din care 1.021.160,00 lei prin POS CCE. Mai avem proiectele pentru construirea de parcuri, reabilitarea căminului pentru vârstnici, modernizarea infrastructurii educaţionale, modernizarea şi eficientizarea serviciilor publice în folosul cetăţenilor, îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor furnizate de către administraţia publică la nivelul municipiului Târgu Mureş. Printre proiectele pentru care încă se caută finanţare sunt centura de ocolire a Târgu Mureşului, către Cluj Napoca, Proiectul Week-end II (o nouă bază de sport şi agrement care să completeze actualul Complex Mureşul sau Week-end, n.r.), drumul de legătură cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă şi altele.

AGERPRES: Vi se reproşează că nu faceţi nimic pentru a crea locuri de muncă, ce strategie aveţi în vedere pentru viitorul economic al oraşului?

Dorin Florea: Uitaţi-vă cum au dat acum consilierii locali cu piciorul la posibilitatea ca târgumureşenii să aibă un viitor şi copilaşii să ştie ce-i aşteaptă. Uitaţi-vă cum au dat cu piciorul la proiectul acesta mare. Sper să-şi revină. Toate terenurile şi chestiunile patrimoniale pe care am încercat să le aduc la Târgu Mureş, pe care o să încercăm să le dezvoltăm, sunt făcute cu acest scop în direcţia dezvoltării oraşului în diverse domenii. Că e un mediu prietenos pentru mediul de afaceri de a crea locuri de muncă la Târgu Mureş, le oferim până şi gratis. Este o mare preocupare pentru noi, de aceea punem accent pe învăţământ, pe mediul universitar, pe mediul de pregătire - nu să scoatem copii cu diplome, ci oameni pregătiţi pentru locul de muncă. Am revigorat Universitatea Populară şi încercăm să facem cursuri postliceale şi postuniversitare în anumite domenii care se caută, am rezolvat cu AZOMUREŞ să ţină legătura cu mediul şcolar pentru a forma specialişti în domeniul chimiei. Deci în toate domeniile, de la învăţământ, la oferirea facilităţilor pentru a deschide un oraş, asta e ceea ce poate să facă un primar. Dar încă odată, Centrul de Cercetări Medicale (Proiectul Strategiei Digital Mureş prevede două componente distincte, Infrastructura IT&C şi Oraşul ştiinţific pentru Cercetare şi Informatică Medicală, n.r.) pe linia aceasta va revigora tot, va fi un proces care va dinamiza învăţământul universitar, care va dinamiza mediul de afaceri. Gândiţi-vă ce înseamnă să ai aici laboratoare de cercetări şi după aceea vine aplicaţia în fluxul tehnologic. Gândiţi-vă din start o deschidere uriaşă care poate fi. E un proiect de viitor, prezentul e ocupat de mediocritate şi de nişte oameni care tot au promis că fac ceva şi nu fac nimic (...) Din ceea ce v-am spus reiese foarte clar că unii numai declară, dar cel mai rău e că pun beţe în roate la ceea ce fac eu.

AGERPRES: Aveţi în vedere noi proiecte pentru introducerea sau menţinerea municipiului în circuitul turistic european?

Dorin Florea: Cu toate că unii vorbesc de un turism foarte constant cum e Braşovul sau Sibiul, din datele statistice reiese că am depăşit cu mult turiştii din zonele limitrofe şi oraşele învecinate. De exemplu avem mult mai mulţi turişti decât Sibiul, ceea ce constituie un lucru extraordinar de îmbucurător, pentru că vreau să spun că nu numai de turismul medical şi de agrement se poate vorbi la Târgu Mureş, dar a fost o comunitate de evrei, maghiari şi saşi, care dau această situaţie. Fiind în centrul ţării, e un turism de tranzit. De asemenea, fiind inclus de zone de agrement frumoase, cum e Sovata şi Sighişoara, intri deja complementar. Trebuie gândit în felul acesta.

Prin proiectul pe care l-am conceput sub mitul Dracula - pornind de la o supărare pe care am avut-o după eşecul Dracula Park de la Sighişoara, pentru că eu mitul Dracula îl văd altfel, să îi dau o altă consistenţă decât colţii şi zonele de agrement de genul Disneyland - sub mitul Dracula poţi să scoţi în evidenţă locuri foarte interesante ale Transilvaniei. Pentru că oriunde te duci şi vorbim de un turism, despre România se spune automat Transilvania, despre Transilvania se spune Dracula, vrei nu vrei. Atunci te duci sub mitul Dracula şi scoţi în evidenţă lucruri care vrei să fie cunoscute, adevărata zestre culturală pe care vrei să o prezinţi şi atunci am gândit acest proiect şi am inclus, nu numai că e vorba de un mod altruist, dar este absolut necesar să gândeşti într-o echipă, şi am pus în acest proiect şi în faţa Braşovului, şi Clujului, şi Sighişoarei. Acum vreau să-l extind şi la Bistriţa, pentru că unui turist când vine în Transilvania trebuie să-i dai posibilitatea ca în 2-3 zile să viziteze un areal cât mai bogat. Şi atunci noi ne-am ales o temă, Braşovul şi-a ales o temă, acum fiecare individual îşi dezvoltă tema sa. Noi ne-am ales partea de IT şi oraş virtual, sigur că asta nu înseamnă că nu îţi pui în valoare partea frumoasă de istorie, de armonie, zestrea culturală. Deci iată preocuparea şi în acest domeniu, e deschis pentru oricine (...) La Sighişoara s-a votat în Consiliul local, a trecut şi la Cluj, şi la Braşov, Bistriţa rămâne şi ea în ecuaţie. Iată că sub mitul Dracula poţi să faci şi altceva decât unii, care s-au speriat şi au creat o psihoză. Ideea am avut-o chiar atunci când s-a renunţat la proiectul din Pădurea Breite (la Sighişoara, unde se dorea construirea Dracula Park, n.r.) pentru că automat Târgu Mureş avea de câştigat, putea oferi cazare o zi la venire, o zi la plecare şi puteam să scot în evidenţa partea frumoasă. Atunci când, cu o superficialitate a Ministerului Tineretului şi a societăţii culturale româneşti în ansamblu, care nu a fost capabilă să deturneze proiectul dintr-unul de agrement tip Disneyland, într-un succes, iată, Prinţul Charles a găsit imediat angrenarea turismului pe domeniul agriculturii sau a ceea ce oferă ca şi consistenţă serioasă solurile şi produsele din zonă. Acum trebuie să înţelegeţi de ce mă supără când unii se bagă în proiectele Târgu Mureşului şi nu se bagă să le îmbunătăţească, ci să le blocheze.

AGERPRES: Târgu Mureş este primul oraş din ţară care a depus proiecte pentru accesarea de fonduri europene, pentru anveloparea a 48 de blocuri de locuinţe. Aveţi însă o serie de reproşuri la adresa Guvernului cu privire la partea de cofinanţare.

Dorin Florea: Este un proiect pe fonduri europene. Am fost primii în ţară. Nu vreau să mă laud, trebuie să îmi apreciez echipa din Primărie. Ceea ce nu-mi convine este că trebuie să dau 33% din acest proiect, nu-mi convine pentru că a fost o măsură proastă introdusă la vremea respectivă, nu are ce să caute primăria în această ecuaţie. Bine că s-au obţinut fonduri europene, dar trebuie corectat. Noi am depus pentru 48 de blocuri, alături de alte 60 câte a făcut primăria până acum - să arătăm oamenilor ce înseamnă o eficienţă energetică şi trebuie să înţeleagă şi ei că blocul trebuie privit nu ca o unitate individuală, ci ca un condominiu, care se supune unor reguli foarte clare.

AGERPRES: Credeţi că Guvernul va prelua cofinanţarea de 33%?

Dorin Florea: Da, pentru că este o chestie artificială. A fost făcută în 2002, 66% Guvernul, pentru că era guvern de stânga, şi 33% - populaţia. A venit un ministru peste noapte, da, din Târgu Mureş, şi pentru ca să facă rost de bani a băgat primăriile să suporte 33%, scutind Guvernul. Şi asta ne-a plasat într-o situaţie proastă. Nu e normal, pentru că dacă mâine vin cele peste 2.000 de blocuri pe care le are Târgu Mureşul încă neizolate, vreo 2.200, în acest moment eu pot să spun că cel puţin pe 10-12 ani bugetul primăriei nu se va duce decât în sectorul acela. După aceea vor veni casele private. Nu, Guvernul trebuie să aloce un sprijin care să arate componenta lui socială iar cetăţeanul să fie conştient că acest lucru trebuie făcut.

AGERPRES: În ultima vreme s-a tot vorbit despre situaţia de la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IBCvT) Târgu Mureş, iar dumneavoastră aţi fost indicat ca unul dintre cei care a contribuit la pierderea personalităţii juridice acestuia. Care e situaţia din punctul dumneavoastră de vedere?

Dorin Florea: Foarte simplu. Regret mult acest subiect fals, fals - şi vă spun cu toată sinceritatea - s-a dorit să se scoată în faţă doar partea senzaţională, mă doare să spun, dar profesorul Deac (dr. Radu Deac, n.r.) este într-o mare eroare, nu ştiu care sunt interesele sale, dar nu-mi vine să cred că a ajuns să fie o marionetă în mâna unor politicieni submediocri, pentru că ceea ce se spune se poate contrazice în două fraze. Deci Centrul (IBCvT, n.r.) nu s-a desfiinţat, primarul nu a avut nicio legătură, din contră, i-am încurajat tot timpul, au toate dotările şi personal să facă transplanturi. Dar din anumite interese pe care eu le bănuiesc, alţii le ştiu mai bine, nu se fac (transplanturi, n.r.). Pot face. Ceea ce au făcut ei prin aceste demersuri au făcut foarte rău Târgu Mureşului în ansamblu, au făcut foarte mult rău centrului medical, iar dacă îi întrebaţi de ce nu au făcut primele transplanturi din România, pentru că aveau toate condiţiile, o să vă daţi seama cât de mult au ţinut la acest centru cum e Târgu Mureş. Ori ţii la interesul oraşului, ori ţii la interesele tale personale, să nu mai vorbesc de cele familiale.

AGERPRES: Ce s-a urmărit prin integrarea IBCvT în cadrul spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş?

Dorin Florea: S-a urmărit să deţinem supremaţia în zonă de a rămâne spital teritorial. Spitalul teritorial trebuie să fie o unitate de management, cu un management unic, să fie un ordonator de credite care să cuprindă toate secţiile necesare unui astfel de spital. Vor fi şapte în ţară, Târgu Mureş a avut marea şansă să fie primul în ţară, alături de cel din Craiova. Pentru că tot ambiţiile locale fac ca cei din Iaşi sau din Cluj să oscileze între tot felul de institute sau interese personale. Şi atunci la noi s-a obţinut cel mai mare lucru, pentru că noi trebuie să rămânem în elita spitalelor din România. Uitaţi-vă cu câtă insistenţă se doreşte scoaterea Târgu Mureşului. Pentru că ieşirea Institutului cu personalitate juridică face imposibil să facem acest spital regional. Uitaţi-vă un interes personal în ceea ce înseamnă rezistenţă la schimbare în domeniul medical! Şi un profesor care a ieşit din sistem (Radu Deac, n.r.) în loc să îmbătrânească frumos, uitaţi-vă la ce e dispus, la ce e capabil. O spun cu toată durerea, ca un om care am lucrat acolo şi ştiu foarte clar că peste interesul colectiv şi al pacientului, probabil că sunt interesele personale. Dar dacă investigaţi o să vedeţi cine conduce, cine operează ...Încurajăm narcisismul şi mitizarea medicinii româneşti.

AGERPRES: Cum a reuşit Primăria Târgu Mureş să rezolve problema câinilor comunitari, o problemă la care majoritatea oraşelor din ţară nu au găsit o soluţie?

Dorin Florea: Asta înseamnă România isterică şi România penibilă: să-ţi moară şeful oamenilor de afaceri japonezi muşcat de câine în Bucureşti, să avem atâtea tragedii cu copii şi să avem un Parlament iresponsabil care să facă o lege proastă. Legea trebuie îndreptată împotriva celui care creează această bătaie de joc asupra câinelui. Nu primarul îşi bate joc de câini într-o localitate, ci cetăţeanul iresponsabil, care nu înţelege că a creşte un câine înseamnă o responsabilitate. Şi atunci legea trebuie să se îndrepte într-acolo şi nu la mine să iau măsuri. Eu trebuie să iau măsuri să nu ajungem o ţară a animalelor (...) O ţară de nebuni politici, care a creat această tragedie. Da, a trebuit să găsesc soluţii să o rezolv ducând câinii prin Germania, încercând tot felul de variante. În Târgu Mureş nu găseşti pe nimeni - cu mici excepţii - care să ia câinele (din adăpost, n.r.) şi să îl oblojească acasă. Am construit adăpost, am construit un hotel, avem o maşină (ambulanţă, n.r.) de câini dotată cu tot ce vrei - cu cuşti, cu tranchilizante -cred că e singura în ţară.

AGERPRES: Municipiul Târgu Mureş este considerat oraş-pilot în privinţa modului de rezolvare a problemei romilor. Cât reprezintă această etnie la nivelul oraşului şi care este nivelul investiţiilor dirijate în această direcţie?

Dorin Florea: Tot copilul ţiganului la Târgu Mureş este luat cu maşina, spălat, îngrijit, mâncat, învăţat şi adus după masa acasă. Este un lucru fantastic. Nici nu vă puteţi imagina cum ţiganii bătrâni, care nu au carte, vin şi-i întreabă pe copii care-s banii, cum se numără, cum se citeşte. E un lucru extraordinar. Copiii vin acasă şi le spun la părinţi cum să se comporte, cum să pună şerveţelul la masă. Proiectul prinde. Am spus că dacă îl salvez pe copilul acela, atunci îl poţi accepta şi pe ţigan.
În al doilea rând, de la locuinţe, la modul civilizat - apă, canal. Aduceţi-vă aminte cât am fost criticat de ONG-uri că le-am făcut spălătorie sau duşuri. Apa este gratis (în Valea Rece, n.r.), transportul gunoiului e gratis - pentru faptul că fac mereu mizerie nu o să-i iert niciodată. Nu mai vorbesc de locuri de muncă, lucrează în domeniul curăţeniei, pentru că înainte nu lucrau. Cartierul Ady (Libertăţii, n.r.) e pus la punct, erau cai în garsoniere. Nu am văzut pe niciunul (ONG-uri, n.r.) să vină să plângă de dragul lor. Şi de aceea am cerut ca acest program (pentru romi, n.r.) să fie susţinut din fonduri europene, guvernamentale, dar pe nimeni nu preocupă deloc, deloc.
Problemele lor reprezintă cam 1,5%, aproape 2% din problemele oraşului, ca şi ponderea populaţiei, dar am investit cam 8-10% din buget, aproape anual, pentru a le pune la punct. Aduceţi-vă aminte cum arăta Valea Rece, sigur încă arată urât, dar nu am de unde să iau bani să îl pun la punct peste noapte (...)

AGERPRES: Mai susţineţi că sunteţi primarul care conduce primăria din stradă?

Dorin Florea: Încercăm toate modalităţile de comunicare. De la bun început când am intrat în primărie am spus că voi conduce din stradă şi că nu există un succes al primarului, acesta trebuie să fie al concetăţenilor săi. Vă spun aceste lucruri pentru că eu am crezut în ele şi cred. A discuta şi a colabora cu cetăţenii este esenţial. Din păcate nu reuşim - nu putem spune că nu mergem spre ei - de 12 ani. Primăria este constat prima în aprecierile oamenilor, ceea ce mă onorează, dar mă şi obligă enorm. Şi atunci oamenii nu sunt foarte atenţi - am observat că necazurile cotidiene şi grija cum să le dea politicienii salarii mari şi pensii, aşa cum li s-a promis, grija lor serioasă e în cu totul altă parte. Ce fac copiii lor, care e viitorul, ce se mai întâmplă? Din păcate nu-s atenţi. Acum voi găsi toate modalităţile să îi fac extraordinar de responsabili şi chiar să-i chem să apere interesele oraşului pentru că tot eu am spus, într-o piaţă publică, în mandatul al doilea, că dacă (politicienii, n.r.) vor mai bloca proiectele oraşului voi găsi modalităţi să mă adresez oamenilor şi, în acelaşi timp, îi voi chema să vină să apere proiectele oraşului în piaţa publică. Aşa am spus şi mă voi ţine de cuvânt. Am început pe reţele de socializare, care cuprind un anumit segment din populaţie, prin presa locală - însă presa scrisă vedeţi în ce direcţie merge - dar voi merge spre oameni, în cartiere, şi vom începe dezbateri. Avem senator, avem deputat ... şi mai mult, prin buletinul informativ pe care o să îl editez în scurt timp. AGERPRES

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com


Inapoi

Alegeri2024

buton MOL

 

buton program transport local

buton program multianual sustinere familii

Grafic lunar colectare deseuri

buton spclep
buton weekend ro
seretirgumures
dastgmures ro
buton dfltgm
buton prog sitpf

Noutăți

BP
buton birou unic
buton parcare
buton prog acte identitate online
buton prog casatorii online2
buton prog transc online2
buton recomandari sezon estival
buton harta targu mures

Posturi vacante

buton posturi vacante

Proiecte. Strategii

Banner planificare strategica
Banner SIPOCA
Banner POCA
buton strategia smart city
buton plan mobilitate urbana
buton sidu
buton calea verde
buton paed
buton gal
buton orasul eco
buton plan urbanistic general
buton puzcp
Concurs CIPS ro 180
Banner PtaCuzaVodaRO 180
BannerMyCity - RO3
Concurs AMSP3
buton atelier urban peisagistica
buton proiectele orasului
buton digital mures
buton cetatea medievala

Secțiune RUTI conform SNA

banner anticor.fw 

Rețele sociale

FacebookTwitterYoutube

Vizitatori

Azi:704
Ieri:1859
Săptămânal:7194
Lunar:35901
Toate5033328