Proiecte Europene

buton proiecte europene

Iaz Batal

banner iazbatal fazare

Calendarul evenimentelor

<<  Mai 2021  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
       1  2
  3  4  5  6  7  8  9
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Urmatoarele evenimente:

No current events.

Bilete online

buton teatrul national

Salvați copiii

salvati-copiii-logo

Autoritatea Națională Turism

banner aut nat.fw

SIS II

sis2 

Wikipedia:

wikipedia


Înregistrarea nașterii


Înregistrarea naşterii se face, de către oricare dintre părinţi, pe baza declaraţiei verbale dată în faţa ofiţerului de stare civilă din municipiul, oraşul sau comuna în care s-a produs evenimentul
Termenulpentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:

 

 

a) 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
b) 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile;
d) 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.

Potrivit art. 63, lit. b) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, constituie contravenţie şi sancţionează cu amendă de la 50 lei la 150 lei, nedeclararea naşterii în condiţiile şi în termenele prevăzute de lege,

I. Înregistrarea naşterii în cazurile prevăzute la punctele a) şi c) se face în baza următoarelor documente:

a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
c) certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original şi fotocopie, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public;
d) declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

Declaratia de recunoastere a copilului

În situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini sau apatrizi, sunt necesare documentele menţionate mai sus, precum şi următoarele:

a) paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original şi în fotocopie. În cazul cetăţenilor străini sau apatrizilor ale căror acte de identitate/călătorie nu conţin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare ale persoanei; dacă din documentele străine prezentate nu rezultă în mod distinct care este numele de familie şi prenumele se solicită declaraţia notarială a titularului în acest sens;
b) certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinţi este cetăţean român; dacă ambii părinţi sunt cetăţeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, în original, precum şi traducerea legalizată a acestuia, apostilate/supralegalizate conform art. 72 alin. (6) din Metodologia aprobată prin H.G. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare:

a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) certificatul de naştere al mamei;
c) actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului.

Domiciliul minorului:

- În cazul în care părinţii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da o declaraţie din care să rezulte la care dintre părinţi are domiciliul copilul;
- Dacă declararea naşterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre părinți, se prezintă declarația notarială a oricăruia dintre părinţi, din care să rezulte domiciliul copilului;
- În situația în care niciunul dintre părinți nu este identificat la adresa de domiciliu prin intermediul unităților de poliție, copilul este înregistrat în R.N.E.P., cu domiciliul mamei.

Declaratia privind domiciliul minorului

- În cazul în care prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii este diferit de cel declarat, înregistrarea naşterii se face în baza declaraţiei scrise, semnată de ambii părinţi, dată în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public, din care să rezulte prenumele copilului;
- În lipsa acordului părinţilor cu privire la numele de familie al copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la S.P.C.L.E.P./primăria unităţii administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naştere; certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanţa de tutelă; similar se procedează şi în cazul în care ofiţerul de stare civilă a refuzat înscrierea prenumelui, iar părinţii nu vor să opteze pentru un alt prenume.

Când declaraţia naşterii este făcută de un cetățean străin, necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate; ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă încheie un proces-verbal.

În cazul în care căsătoria părinţilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/înscrierea în regim de urgenţă a certificatelor de stare civilă emise de autorităţile străine în registrele de stare civilă române; naşterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinţilor.

II. Înregistrarea naşterii copilului în termenul legal de 30 de zile în lipsa actului de identitate al mamei

În lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:

a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) fotocopia procesului-verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare;
c) declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

III. În cazul în care naşterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, pentru întocmirea actului de naştere al copilului se prezintă următoarele documente:

a) declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19^1 sau anexa nr. 19^2, din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011 cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
b) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
c) certificatul medical constatator al naşterii;
d) actul de identitate al declarantului;
e) declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei.

Declaratii de recunoastere paternitate si incuviintarea purtarii numelui

IV. Înregistrarea tardiva a naşterii

După împlinirea termenului de 30 de zile, prevăzut de lege, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum şi cu avizul conform al S.P.C.J.E.P. sau, după caz, al D.G.E.P.M.B.

Cerere inregistrare tardiva

Cererea privind înregistrarea naşterii după împlinirea termenului de 30 de zile se depune, fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P./ primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituţia interesată. 

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani

Înregistrarea actului de naştere se face în baza documentelor prevăzute la pct. I  iar dacă nu există certificat medical constatator al naşterii este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi, şi sexul persoanei.
Dispoziţiile menţionate se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, iar declararea naşterii sau înregistrarea naşterii se face în ţară.    

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani

Se prezintă documentele necesare înregistrării naşterii copilului cu vârsta de până la 14 ani precum şi declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată şi, după caz, a părinţilor sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 20, respectiv în anexa nr. 21 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2016 cu modificările şi completările ulterioare; declaraţia se dă în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă.

Cerere inregistrare tardiva pentru copii cu varsta 14-18 ani

Declaraţii înregistrare tardivă pentru copii cu vârta între 14-18 ani

Înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore

Cererea scrisă a declarantului este însoţită de următoarele documente:

a) certificatul medical constatator al naşterii;
b) declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, dată în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm;
c) declaraţia a 2 membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, dată în faţa ofiţerului de stare civilă

În toate cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea tardivă a naşterii sale, aceasta dă o declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă delegat, din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naştere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Modelul declaraţiei este prevăzut în anexa nr. 21^2 din Metodologia aprobată prin  H.G. nr. 64/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

Declaraţie înregistrare tardivă a persoanelor majore

Legislaţie aplicabilă:

• Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată;
• Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
• Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată;
• Ordonanţa Guvernului nr. 41/ 2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;
• Hotărârea Guvernului nr. 495/ 1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie;
• Legea nr. 272/ 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, actualizată;
• Legea nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, actualizată.

Important de ştiut:
Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale.
Copilul este înregistrat imediat după naştere şi are de la aceasta dreptul la un nume, dreptul de a dobândi cetăţenie şi, dacă este posibil, de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat de aceştia.

Stabilirea prenumelui
• Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaraţiei de naştere făcute de persoana care declară naşterea.

Prenume indecente sau ridicole
• Ofiţerul de stare civilă poate refuza înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole, părinţii putând opta pentru un nume corespunzător
Copilul născut cu tată necunoscut (----------- fără tată)
• Dacă mama declară că nu este căsătorită, şi aceasta rezultă din actul de identitate coroborat cu certificatul ei de naştere, copilul se înregistrează cu numele ei de familie, iar rubricile referitoare la "tată " nu se completează

Copilul născut în timpul căsătoriei părinţilor
• Copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.
• Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor.
• Dacă părinţii nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara, odată cu înregistrarea naşterii la Compartimentul de Stare Civilă, fiind necesară prezenţa ambilor părinţi

Copilul născut în afara căsătoriei
• Copilul din afara căsătoriei dobândeşte numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită.
• Atunci când tatăl nu l-a recunoscut pe copilul său, acesta va dobândi numele de familie al mamei, respectiv rubrica tată se va bara (--------) .
• Recunoaşterea voluntară a unui copil din afara căsătoriei este un act unilateral de voinţă.
• Dacă copilul a fost recunoscut în acelaşi timp de ambii părinţi fireşti. Acest lucru face să se prezume o aparenţă de căsnicie, aparenţă de care legea face să beneficieze copilul. Numele de familie al copilului va fi stabilit de către părinţii săi, prin completarea unei declaraţii, copilul urmând să poarte numele de familie al unuia dintre aceştia (tată/ mamă) ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara, odată cu înregistrarea naşterii la Compartimentul de Stare Civilă, fiind necesară prezenţa părinţilor.

Numele de familie - potrivit Codului civil, aplicabilă de la data de 01.10.2011
• În cazul în care filiaţia a fost stabilită ulterior şi faţă de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinţilor, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia ulterior sau numele reunite ale acestora.
• Noul nume de familie al copilului se declară de către părinţi, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată naşterea.

Documente necesare pentru recunoaşterea paternităţii şi purtarea numelui:
- cartea de identitate, tată, mamă (original şi fotocopie)
- certificatul de naştere, tată, mamă (original şi fotocopie)
• În lipsa acordului părinţilor, instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul de stare civilă unde a fost înregistrată naşterea.

Situaţia copilului născut din relaţia extraconjugală a mamei căsătorite:
În situaţia în care femeia căsătorită dă naştere unui copil ca urmare a unei relaţii xtraconjugale, copilul îl va avea ca tată prezumat, în acte, pe soţul mamei.

Dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului se va proceda, potrivit celor de mai jos:
1. se obţine certificat de naştere al copilului – având numele comun al părinţilor, tatăl = soţul mamei, respectiv numele mamei din căsătorie;
2. este necesară promovarea unei acţiuni în justiţie având ca obiect -  tăgada paternităţii;
3. pronunţarea unei sentinţe civile de tăgadă a paternităţii, investită cu formulă executorie;
4. prezentarea mamei împreună cu tatăl copilului, la Compartimentul de Stare Civilă, de la locul de domiciliu,  pentru a face declaraţia de recunoaştere a paternităţii şi purtarea numelui copilului (Important - numele de familie al mamei rămâne cel pe care aceasta l-a purtat la momentul naşterii copilului, respectiv numele din căsătorie).

Când părinţii au domicilii diferite în actele de identitate:
• părintele care declară naşterea dă o declaraţie cu privire la domiciliul copilului

Pentru informatii suplimentare ne puteti contacta si la numarul de telefon: 0265 - 268330 int. 116.


Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com
buton MOL
buton masuri covid19
buton QA COVID19

Noutăți

buton ghiseu online impozite taxe
buton birou unic
buton parcare
buton taxe impozite3
buton prog sitpf
buton prog acte identitate online
buton prog casatorii online2
buton prog transc online2
buton mobilepay
buton plateste taxe online
buton cinema arta
buton harta targu mures
buton program transport local

Posturi vacante

buton posturi vacante

Proiecte. Strategii

Banner planificare strategica
Banner SIPOCA
Banner POCA
BannerMyCity - RO3
buton plan mobilitate urbana
buton sidu
buton calea verde
buton paed
buton gal
buton orasul eco
buton plan urbanistic general
buton atelier urban peisagistica
buton proiectele orasului
buton digital mures
buton cetatea medievala

S N A 2016 - 2020

banner anticor.fw 

Rețele sociale

FacebookTwitterYoutube

Vizitatori

Azi:1048
Ieri:1575
Săptămânal:6586
Lunar:7713
Toate3569449